Digitalizarea, cea mai mare oportunitate pe care o are România

Digitalizarea României este visul care, odată îndeplinit, va aduce o adevărată revoluție în țara noastră, iar schimbările vor fi resimțite în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean. Astfel, digitalizarea nu este doar cea mai mare oportunitate a României, dar și cel mai important obiectiv pe care autoritățile tot încearcă să-l realizeze de câțiva ani. Toți actorii importanții și decidenții de vârf ai acestui proces de digitalizare au fost prezenți la dezbaterea „Digitalizarea României – Proiect de ţară”, organizată de Antena 3 CNN în cadrul proiectul România Inteligentă. 

Bogdan Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Deja am bătut în cuie parteneriate clare cu cei din Polonia, care au un exemplu foarte bun în tot ceea ce înseamnă zona de digitalizare a segmentului de finanțe, pentru că avem o arhitectură asemănătoare și lucrăm cu cei care au lucrat acolo. Nu vă ascund faptul că am stabilit o legătură directă și un protocol de colaborare cu cei din Estonia în privința serviciilor de e-guvernare, cu cei din Danemarca în privința serviciilor tot de e-guvernare și cu cei din Portugalia. Adică stăm la masă cu cei care au și experimentat deja soluții, le vedem punctual pe fiecare segment în parte care se aplică României și, acolo unde este cazul, venim cu upgrade-uri împreună cu industria și cu cei mai buni specialiști. Nu-mi doresc să bifăm, cum am spus-o, doar să facem bifăm „check” că am adus niște bani în România. Mă interesează că la final oamenii, prin sondaje, să spună că da, uite, în România s-a schimbat ceva. În România am schimbat de la statul la coadă la statul pe telefon în raport cu statul. Acesta este visul pe care îl am și îmi doresc din suflet să avem și timp să-l implementăm și în această primăvară să avem primele servicii digitale pe care le oferim pe telefon oamenilor, adică nu peste cinci ani, ci anul viitor în primăvară.

Dragoș-Cristian Vlad, Președinte al Autorității pentru Digitalizarea României

În cursul acestui an, ca punct de inflexiune și punct de resetare a digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României încheie două proiecte extrem de importante. Unul este identitatea electronică. Prescurtat îl găsim în magazinele noastre, ROeID. Identitatea electronică este practic certificatul de naștere al fiecăruia dintre noi în mediul electronic. Acesta va aduce un avantaj enorm și o siguranță și o încredere a cetățeanului în sistemele publice. El se va conecta și este conectat astăzi la principale sisteme și vom duce o luptă de a aduce cât mai multe sisteme. Practic, este un prim pas către ceea ce ne dorim noi: să dispară dosarul cu șină cerut la fiecare ghișeu fizic de la a avea poziția, poate umilă, a cetățeanului în fața ghișeului, ușor a plecat în momentul când îl depune. Nu, el trebuie să stea vertical, drept, să știe ce își dorește, să știe ce accesează, să fie sigur că datele lui sunt într-un mediu sigur.

Gheorghe Sârbu, consilier Cancelaria Primului Ministru

Ideile au rămas aceleași, trebuie să facem identitate electronică, trebuie să ducem competențe digitale și, dacă se poate, să avem și o infrastructură de la care să începem să construim. Eu, când am venit prima dată, mi-am pus problema în felul următor: Avem acest potențial mare la nivel universitar, din mediul academic (am venit din Marea Britanie) și cu ei putem face tot felul de proiecte care să îi pună pe spate, inclusiv pe străini, pentru că văzusem ceva în Marea Britanie, credeam că putem face mai bine noi. Pentru asta noi am avut și avem în continuare nevoie de infrastructură și de aceea continuăm să discutăm despre cloud-ul guvernamental. Până când nu avem această infrastructură, pe degeaba pot să aduc câteva dintre startup-uri să facă ceva.

Radu Puchiu, director ASPEN Technology & Society Program

În prezent vorbim numai de proiecte pe fonduri europene și atingerea unor ținte. PNRR-ul e cel mai bun exemplu. Deci, ce jaloane trebuie să îndeplinim în loc să ne uităm la ce reformă am propus noi în PNR-ul? Nu mai vorbește nimeni despre asta. Ce reformăm noi cu ajutorul tehnologiei? Ce am propus? Reforma s-a pierdut și ne uităm la ce jaloane avem mâine de făcut. Nu e în regulă. S-au pierdut două instrumente foarte importante pe care Autoritatea pentru Digitalizare le are la îndemână și pe care le încurajez să le folosească. Standarde. Care sunt standardele pe care le propunem noi administrației? Nimeni nu știe. Dacă vă duceți în administrație să întrebați la ghișeu „ce înseamnă pentru tine transformarea digitală?”, nu știe. Doar că a auzit undeva la televizor că probabil o să-l dea afară și atunci se opune transformările digitale. Nu. Sunt niște standarde pe care trebuie să le impunem și apoi să-i lăsăm pe ceilalți să le facă. 

Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România

Nu e simplu, de la resursele pe care le ai la dispoziție, de la resursele umane, de la felul în care privești ca și oportunitate sau necesitate în afacerea ta, de la provocările pe care le ai să creezi această schimbare. Sigur, sunt aparent două sisteme diferite, care interacționează și nu interacționează. Sistemul public care trebuie să-și facă treaba și să se digitalizeze și sistemul privat care și el se digitalizează. Viteza trebuie să fie similară, pentru că altfel creăm falii în societate și vedem, de fapt, o viteză a mediului privat mult diferită față de mediul public. Vedem, de fapt, o competiție, i-aș spune globală în ceea ce înseamnă acest proces de digitalizare și vedem schimbări totale și în ceea ce privește piața, forța ei de muncă, cu cetățenii digitale, cu firme care se fac electronic și care funcționează rapid în termeni de minute în alte țări și riscăm să pierdem această competiție. 

Eduard Mititelu, secretar de stat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Unul dintre pericolele în zona de securitate cibernetică este utilizarea defectuoasă a anumitor instrumente digitale. Și atunci trebuie să venim cu zona de competențe de bază, trebuie să venim cu zona de competențe avansate, dar și cu competențe în zona de securitate cibernetică. Pe zona de competențe de bază, aș sublinia și zona de transformare a bibliotecilor în hub-uri de competențe digitale, pentru că, trebuie să ne întoarcem un pic, și astfel de pericole se pot regăsi mai ales în orașe, mai ales în sate, mai ales în comunitățile mici unde avem sisteme informatice ce gestionează anumite servicii publice, gestionează baze de dată și atunci trebuie să avem competențele necesare a realiza prevenția.

Marius Humelnicu, secretar al Senatului României

Nu putem vorbi de digitalizarea României fără o semnătură electronică. Orice am vrea să spunem, nu poți. De ce? Pentru ca trebuie sa scoti acel formular, trebuie să îl semnezi olograf, după care să îl duci la ghișeu. Acesta e un prim pas, s-a și votat în Senat, urmează Camera Deputaților și sperăm să iasă cât mai repede aceasta lege atat de importantă pentru digitalizarea României.