Doar 30% dintre agricultori au reușit să obțină finanțare europeană sau națională în 2025

Doar 30% dintre agricultori au reușit anul acesta să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocrației, a cerințelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane și financiare pentru pregătirea proiectelor, relevă Carta Albă a Agriculturii 2025, lansată recent de IMM România.

‘Deșˆi fondurile europene continuă să ofere oportunități semnificative pentru modernizarea agriculturii, accesarea lor rămâne dificilă pentru o parte considerabilă a fermierilor. În 2025, doar 30% dintre agricultori au reușˆit să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocrației, a cerințelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane și financiare pentru pregătirea proiectelor. Situația este deosebit de dificilă pentru micii producători, care au nevoie de consiliere specializată și formare profesională pentru a gestiona etapele de proiect șˆi cerințele administrative aferente’, se arată în lucrare.

Politicile Uniunii Europene din perioada 2023-2027 se aliniază obiectivelor Pactului Verde European ˆși ale Strategiei ‘De la fermă la furculiță’, vizând tranziția către o agricultură verde, sustenabilă șˆi digitalizată. Noile direcții de finanțare pun accent pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și protejarea biodiversității; digitalizarea șˆi modernizarea fermelor, prin tehnologii inteligente șˆi utilizarea datelor pentru eficientizarea producției; sprijinirea tinerilor fermieri și încurajarea instalării acestora în mediul rural; promovarea economiei circulare și a practicilor agroecologice.

În acest context, spun specialiștii IMM România, anul 2025 a reprezentat un moment de cotitură pentru agricultura românească, în condițiile în care România dispune de resurse semnificative prin PAC, însă eficiența utilizării acestora depinde de capacitatea instituțiilor și a beneficiarilor de a transforma finanțarea în dezvoltare durabilă, competitivitate și inovație în sectorul agricol.

Analiza datelor arată că, în anul 2025, fermierii români au direcționat cea mai mare parte a investițiilor către modernizarea echipamentelor și utilajelor agricole, segment menționat de 71,75% dintre respondenții care au participat la cercetare.

‘Această pondere ridicată confirmă faptul că modernizarea tehnologică rămâne prioritatea principală a mediului agricol, fiind esențială pentru creșˆterea productivității, reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței energetice. Investițiile în mecanizare sunt sprijinite activ prin Planul Strategic PAC 2023-2027, în special prin măsuri destinate fermelor mici și mijlocii’, conform Cartei Albe.

Potrivit sursei citate, un procentaj semnificativ, de 43,25%, a fost orientat către investiții aferente administrării fermei șˆi afacerii agricole – cum ar fi achiziția de software de gestiune, modernizarea spațiilor administrative, servicii de contabilitate șˆi marketing sau consultanță pentru proiecte europene. Aceasta reflectă profesionalizarea treptată a managementului agricol șˆi preocuparea tot mai mare pentru eficientizarea proceselor interne și conformitatea administrativă.

Digitalizarea ocupă locul al treilea, cu 25%, marcând o tendință ascendentă în adoptarea tehnologiilor inteligente în agricultură. Fermierii încep să utilizeze soluții de monitorizare prin senzori, sisteme GPS pentru lucrările agricole, aplicații mobile pentru gestionarea resurselor și tehnologii de tip ‘smart farming’.

‘Chiar dacă procentul este încă modest comparativ cu media UE, el semnalează tranziția treptată către agricultura de precizie’, remarcă autorii cercetării.

Un alt aspect important este faptul că 12% dintre fermieri au direcționat fondurile către menținerea activității curente (supraviețuire) – un indiciu al presiunilor economice resimțite în contextul creșterii costurilor de producție și al condițiilor climatice dificile. Această categorie reflectă nevoia de măsuri de sprijin suplimentare pentru consolidarea rezilienței financiare a exploatațiilor agricole.

‘Formarea profesională și instruirea resurselor umane (9,75%) și cercetarea-dezvoltarea-inovarea (8,75%) sunt domenii în care investițiile sunt încă limitate, deși esențiale pentru modernizarea pe termen lung a agriculturii. Aceste rezultate evidențiază necesitatea extinderii programelor de formare, inovare și transfer tehnologic, astfel încât fermierii să poată valorifica pe deplin potențialul digitalizării șˆi al practicilor sustenabile. În ansamblu, structura investițiilor din 2025 indică o orientare predominant tehnologică, axată pe modernizare șˆi mecanizare, dar și un decalaj între investițiile tangibile (echipamente) și cele intangibile (cunoaștere, inovare, formare). Pentru o dezvoltare echilibrată, viitoarele politici publice trebuie să combine aceste două dimensiuni – tehnologia și capitalul uman – într-un model de agricultură inovatoare, digitală și competitivă la nivel european’, transmit autorii studiului.

De asemenea, analiza subliniază importanța accesului la finanțare flexibilă și nerambursabilă în sectorul agricol, precum și necesitatea unor politici publice eficiente pentru susținerea fermierilor.

Astfel, în ceea ce privește tipurile de finanțări dorite de agricultori, forma de finanțare preferată sunt granturile nerambursabile pentru dezvoltarea unei afaceri (68,50%). Fermierii și antreprenorii din agricultură preferă aceste fonduri datorită lipsei obligației de rambursare, ceea ce reduce riscul financiar și oferă o oportunitate semnificativă de dezvoltare și modernizare fără a crește povara datoriilor.

Liniile de credit, preferate de 34,25% dintre fermieri, reprezintă o opțiune populară pentru a asigura capital de lucru și pentru a face față nevoilor operaționale pe termen scurt. Acest tip de finanțare este ales pentru flexibilitatea sa, permițând accesul rapid la fonduri în perioadele critice, precum sezonul de plantare sau recoltare.

Creditele garantate de stat, preferate de 24,75% dintre participanții la studiu, sunt o altă formă preferată de finanțare, în special pentru IMM-urile care nu pot accesa credite comerciale din cauza cerințelor stricte de colateral. Garanțiile oferite de stat reduc riscul pentru bănci, facilitând astfel accesul la finanțare pentru fermierii care doresc să investească în extinderea afacerii.

Categoria ‘Alte surse de finanțare’ (8,75%) include forme de finanțare precum leasingul agricol, finanțări private sau fonduri de capital de risc. Deșˆi reprezintă o proporție mai mică, aceste opțiuni pot fi importante pentru anumite segmente de fermieri care caută soluții alternative, arată lucrarea.

În ceea ce privește modalitățile de finanțare în agricultură, datele din cercetare evidențiază o dependență ridicată a fermierilor români de finanțările nerambursabile, majoritatea (75,25%) declarând că principala sursă de sprijin pentru dezvoltarea afacerii a fost grantul nerambursabil. Această orientare confirmă faptul că mediul agricol românesc se bazează încă preponderent pe fondurile europene șˆi programele naționale de ajutor de stat, în detrimentul mecanismelor de finanțare prin creditare bancară.

Interesul puternic pentru granturi se explică prin nivelul ridicat al investițiilor necesare în agricultură, dar și prin lipsa capitalului propriu la fermierii mici șˆi mijlocii, subliniază Carta Albă a Agriculturii. Programele derulate prin Planul Strategic PAC 2023-2027, precum măsurile dedicate instalării tinerilor fermieri, digitalizării, modernizării fermelor sau investițiilor în energie verde, au oferit oportunități atractive, acoperind procente importante din valoarea totală a investițiilor eligibile.

Liniile de credit ocupă locul secund, fiind menționate de 28,50% dintre respondenți, semn că tot mai mulți fermieri încep să combine finanțările nerambursabile cu instrumente financiare bancare pentru a asigura cofinanțarea proiectelor sau fluxul de numerar necesar implementării acestora.

Totușˆi, accesul la creditare rămâne limitat, din cauza condițiilor stricte impuse de bănci, a lipsei garanțiilor șˆi a riscurilor percepute în sectorul agricol.

‘În ansamblu, structura surselor de finanțare din 2025 arată că agricultura românească se află într-un proces de tranziție de la finanțarea nerambursabilă la instrumente mixte, însă dependența de granturi rămâne ridicată. Pentru consolidarea sustenabilității sectorului agricol este esențială diversificarea surselor de finanțare, crearea unui cadru de garantare flexibil, precum și dezvoltarea parteneriatelor public-private care să faciliteze investițiile pe termen lung’, potrivit cercetării.

Carta Albă a Agriculturii a fost realizată în anul 2024 prin intermediul unei investigații pe bază de chestionar aplicat unui număr de 439 de întreprinderi – micro, mici și mijlocii – din toate regiunile de dezvoltare ale României șˆi din toate categoriile de vârstă. Eșantionul selectat este considerat reprezentativ pentru sectorul IMM-urilor agricole din România, oferind o bază solidă pentru formularea de concluzii șˆi recomandări privind starea actuală a agriculturii.

Chestionarele au fost completate în principal de antreprenori șˆi manageri activi în domeniul agricol, acoperind ramuri diverse – de la producția vegetală șˆi zootehnie până la servicii conexe și prelucrarea produselor agricole. Cercetarea a urmărit identificarea principalelor tendințe din sector, evaluarea accesului la finanțare, digitalizare, resurse umane, riscuri șˆi politici publice.

Distribuția geografică a eșˆantionului asigură o acoperire echilibrată a celor opt regiuni de dezvoltare, reflectând specificul regional al agriculturii româneșˆti și diferențele de structură economică dintre zone. Astfel, cercetarea oferă o imagine detaliată asupra realităților din teren șˆi permite analiza comparativă între regiuni, categorii de întreprinderi șˆi dimensiunea afacerilor.