DOCUMENT EXCLUSIV Măsurile de tăieri de cheltuieli cu bugetarii! Ce pregătește Guvernul și de când

Numărul consilierilor de la cabinetele demnitarilor se reduce la jumătate de la 1 octombrie, iar cel al secretarilor de stat cu 20% până la 1 ianuarie 2024. De asemenea, toate posturile vacante pentru astfel de funcții, se anulează. Învățământul, Poliția și Spitalele sunt excluse de la aceste măsuri, potrivit ultimului draft de Ordonanță pentru reducerea cheltuielilor bugetare, la care Guvernul, și care a fost obținut de Income Magazine.

Mai mult, șefii de la stat dați afară nu sunt, de fapt, dați afară- ei se pot întoarce pe o funcție de execuție și pot primi compensații conform legii. Când vine vorba de sporuri, cele de hrană vor fi eliminate cu câteva excepții precum MAPN sau MAI, dar celelalte, chiar și cel de periculozitate nu va putea fi mai mare de 1.000 de lei pe lună. Aceasta din urmă este o măsură care ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2024.

Astfel, conform documentului Guvernului are în vedere următoarele măsuri:

Numărul funcțiilor de demnitate publică efectiv ocupate la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 20%.

Numărul funcțiilor de demnitate publică la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează. 

Numărul de posturilor de consilieri efectiv ocupate din cabinetele președinților/vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/vicepreședinților, primarilor/viceprimarilor, prefecților/subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local se reduce cu 50% până cel târziu la data de 1 octombrie 2023.

Numărul posturilor din cabinetele președinților/vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/vicepreședinților, primarilor/viceprimarilor, prefecților/subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează.

Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează. Aceste prevederi se aplică pentru:

a) autorități publice de interes central și local;
b) ministere și celelalte autorități publice centrale asimilate ministerelor unde conducătorii autorităților publice sunt asimilați funcției de demnitate publică la nivel de ministru;
c) autorități naționale de reglementare/agenții naționale și alte entități publice de interes național;
d) instituțiile publice de subordonare centrală/locală ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite;
e) institutele naționale de cercetare indiferent de subordonarea/coordonarea/autoritatea unde acestea se află;
f) instituțiile/entitățile publice aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea ministerelor, autorităților naționale ai căror conducători sunt asimilați funcțiilor de demnitate publică de miniștri sau secretari de stat, autorităților publice locale;
g) instituțiile/entitățile publice autonome aflate în subordonarea/ coordonarea /autoritatea Parlamentului;
h) Casa Națională de Pensii și casele teritoriale de pensii, inclusiv casele de pensii speciale;
i) Casa Națională de Asigurări de Sănătate inclusiv casele de asigurări de sănătate teritoriale

Sunt exceptate de la aceste prevederi:

a. unitățile de învățământ superior și preuniversitar de stat a căror finanțare este asigurată din fonduri publice;
b) unitățile sanitare de interes public;
c) serviciile publice de apărare națională, ordine publică, securitate națională, inclusiv serviciile de poliție locală;
d) serviciile de pază și protecție;
e) serviciile pentru situații de urgență de interes național și local;
f) structurile implicate în implementarea proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;
g) structurile de specialitate implicate în colectarea, încasarea, executarea silită, administrarea veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetului fondului unic de asigurări de sănătate, bugetul fondului pentru șomaj, bugetele locale, inclusiv în gestionarea cheltuielilor publice ale statului;
h) alte situații aprobate prin memorandum de către Guvernul României

O altă decizie importantă prevede ca personalul cu funcții de conducere eliberat din funcție ca urmare a reorganizări activității entităților prevăzute la alin.(2) beneficiază de drepturile prevăzute de lege inclusiv de asigurarea unui post de execuție în cadrul entităților unde acesta și-a desfășurat activitatea.

Mai mult, conform documentului: Odată cu desființarea funcției publice de șef birou se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri. Acestea funcționează în regim provizoriu până la data aprobării noii organigrame și exercită cu respectarea legii aceleași atribuții prevăzute de regulamentele de organizare și funcționare și de fișa postului. Personalul angajat în cadrul acestor structuri își păstrează drepturile salariale în vigoare la data desființării structurilor organizatorice de birouri. Personalul încadrat în cadrul birourilor urmează să fie preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame.

Documentul mai prevede ca structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;
b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;
c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 40 de posturi de execuție

Numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice, cu excepția funcțiilor publice de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și a funcțiilor publice de conducere a căror ocupare se face prin detașare cu personal din cadrul instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, conform statelor de organizare aprobate, în condițiile legii, este de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate. 

 Începând cu 1 ianuarie 2024, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror venituri salariale brute lunar sunt sub 10.000 lei inclusiv, indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și a personalului poliției locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană.

Se schimbă sporurile pentru instituțiile din cultură, dar și pentru funcționarii publici:

În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
2. Prevederile lit. a) ale art.10, cap. II – Sporuri și alte drepturi din Anexa nr. VII – Reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și din cele aflate sub controlul Parlamentului din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului finanțat din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 492 din 28 iunie 2017 se modifică și se completează după cum urmează:
a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
3. Prevederile alin.(1), Articolului 1, Punctul B – Reglementări specifice funcționarilor publici Capitolul I, Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „administrație“ se modifică și se completează cu următorul conținut:
(1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat.

Sporuri de maximum 1000 de lei la Consiliul Concurenței: 

Pentru condiții de muncă vătămătoare, personalului Consiliului Concurenței i se acordă un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Locurile de muncă, categoriile de personal și condițiile de acordare a sporului se aprobă de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.

Se comasează instituțiile publice 

Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;
b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;
(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;
(3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:
a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;
(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare /fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice locale/județene după caz;
(5) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării activității instituțiilor publice prevăzute la alin.(1) beneficiază de toate drepturile legale salariale prevăzute de lege;
(6) Conducătorii instituțiilor publice care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a aproba noile organigrame, regulamente de organizare și funcționare și să ia alte măsuri prevăzute de lege până la data de 31 decembrie 2023;
(7) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice din domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare este data de 1 ianuarie 2025.

Instituțiile publice care vor trece la Primării

Începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene;
(2) Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale următoarele:
a) Direcțiile Județene de Tineret și Sport care se află în coordonarea /subordonarea/autoritatea Ministerului Tineretului și Familiei;
b) Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii;
c) Direcțiile de Sănătate Publică aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Sănătății;
d) Direcțiile Sanitar-Veterinare aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare;
e) Direcțiile Județene pentru Agricultură aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
f) Inspectoratele Generale Școlare aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Educației;

Decizii pentru companiile de stat

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență numărul efectiv al consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat sau al unităților administrativ teritoriale se reduce cu 50%,

Consiliul de administrație este format din 5-7 membri în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
a) au înregistrat o cifră de afaceri în ultimul exercițiu financiar superioară echivalentului în lei al sumei de 7.300.000 euro;
b) au cel puțin 50 de angajați.

Remunerația membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație constă într-o indemnizație fixă lunară. Indemnizația fixă nu poate depăși de maxim 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Nivelul remunerației, în cadrul plafonului, este propus de comitetul de remunerare al consiliului de administrație al regiei autonome, avizat de autoritatea publică tutelară și notificat AMEPIP, luând în considerare criteriile de referință din sectorul privat, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate de regia autonomă.

Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație este formată dintr-o indemnizație fixă lunară care nu poate depăși de maxim 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii, și dintr-o componentă variabilă. Componenta variabilă va avea la bază indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, diferiți de cei aprobați pentru administratorii neexecutivi, determinați cu respectarea metodologiei aprobate prin ordin comun de Ministerul Finanțelor și Secretariatul General al Guvernului. Componenta variabilă nu poate depăși de maxim 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă și se acordă numai dacă regia autonomă:
a) are achitate datoriile curente și restante față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului unic de sănătate, bugetul fondului de șomaj, bugetele locale precum și alte datorii față de buget;
b) nu înregistrează arierate;
c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție d) nu înregistrează pierderi contabile înregistrate potrivit legii;

Cheltuielile  privind dotarea cu autoturisme și consumul lunar de carburanți pentru regiile autonome, companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut majoritar/integral de Statul Român sau de unitățile administrativ teritoriale se stabilesc după cum urmează:

Autoturismele achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile.

Societățile comerciale, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral sau majoritar de stat, care activează în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale și al petrolului, pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv T.V.A.

Se pot achiziționa mașini mai scumpe doar dacă sunt electrice 

Societățile comerciale, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral sau majoritar de stat pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Parcurile auto existente în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se mențin. Achiziția de noi autoturisme nu se poate realiza dacă numărul de autoturisme nu se încadrează în normativele prevăzute la alin.(1);
(7) Depășirea de normativelor de combustibil prevăzute la alin.(1) se poate realiza pe cheltuiala personalului încadrat care utilizează autoturismele din dotare.

Cheltuielile cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat în regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale, societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capitalul majoritar/integral se stabilesc astfel:
a) o indemnizație de delegare, în cuantum de trei ori indemnizația de delegare pentru sectorul bugetar, indiferent de funcția pe care o îndeplinește;
b) o alocație de cazare, în cuantum 265 lei/zi, în limita căreia trebuie să își acopere cheltuielile de cazare, în țară;
(2) Depășirea cheltuielilor cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat în regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale, societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capitalul majoritar/integral se suportă de către aceștia. 

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși cuantumul de maxim 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziționat;
(2) Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 50 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;
(3) Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă.

TAXĂ pentru autoritățile aflate în subordinea Parlamentului 

Începând cu data de 1 octombrie 2023 agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent de 80% aplicată asupra rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului contabil obținut din activitatea specifică pe care o desfășoară în calitate de autorități/agenții/instituții autonome de reglementare/control/prestări servicii/autorizări dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor indiferent de denumire acestora și de modul de reglementare pentru activitatea curentă desfășurată sau rezultate din colectarea unor taxe/tarife ca urmare a exercitării funcțiilor de reglementare/control/prestări servicii/autorizări.

Taxa specifică menționată la alin.(1) se plătește anticipat, trimestrial, pentru fiecare trimestru până la data de 25 ale lunii următoare pentru trimestrul anterior, raportat la rezultatul net/rezultatul patrimonial/profitul net realizat trimestrial și veniturile curente obținute trimestrial ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare și se regularizează anual până maxim la data de 30 iunie a anului următor, odată cu depunerea situațiilor financiare prevăzute de lege.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență numărul efectiv al consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României se reduce cu 50%. Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se desființează.

Salariile de bază inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României nu pot depăși maxim 80% din nivelul remunerației brute a conducătorului agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome.

Institutele de cercetare

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 31 decembrie 2024 institutele naționale de cercetare-dezvoltare din subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române se comasează în procent de minim 20% din numărul acestora. 

Comasarea prevăzută la alin.(1) trebuie să aibă ca rezultat cumulativ:
a) reducerea cu minim 15% a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor materiale și servicii;
b) reducerea cu minim 15% a numărului de posturi efectiv ocupate proporțional atât pentru funcții de conducere cât și pentru funcții de execuție.

De la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista Institutelor, Institutelor Naționale, Agențiilor, Autorităților, Comisiilor de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului nu se mai pot majora cheltuielile de personal cu excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege precum și cheltuielile și de funcționare ale Institutelor Naționale care fac obiectul comasării până la data la care comasarea a avut loc.

Institutele care se desființează

Institutele, Institutele Naționale, Institutele Naționale de Cercetare aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române care îndeplinesc majoritar cumulativ condițiile de mai jos, intră în proces de desființare și lichidare astfel:
a) au un număr de sub 25 de posturi prevăzute în organigramele și statele de funcții aprobate potrivit legii;
b) rezultatele activității desfășurate nu stau la baza fundamentării strategiilor respectiv politicilor publice;
c) entitățile publice nu sunt implicate în activitatea de cercetare fundamentală/dezvoltare experimentală/transfer tehnologic;
d) entitățile publice nu au parteneriate/relații de colaborare cu mediul de afaceri;
e) raportul dintre volumul de muncă a activității desfășurate/rezultatele obținute nu justifică funcționarea entității publice;
f) activitatea desfășurată nu este de interes și uz public;
g) entitatea publică a avut un număr de sub 100 de interacțiuni/răspunsuri/petiții a căror beneficiari a fost populația;
h) are încadrat personal cu funcții de conducere în procent de peste 8%;
i) au avut constatări prin rapoarte ale Curții de Conturi prin care se constată abateri și prejudicii ca urmare a încălcării legislației

Măsuri privind redevențele 

Redevențele pentru terenurile concesionate potrivit legii de către Agenția Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a Statului Român, pe bază de contract de concesiune se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022. Termenul de plată pentru redevențele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024;
(2) Redevențele datorate pentru terenurile concesionate potrivit legii se indexează anual cu indicele prețului de consum anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior;
2. (1) Tarifele, taxele și redevențele miniere datorate în baza art.44 și art. 45 din Legea minelor nr.85/2003 cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 197 din 27 martie 2003 se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022 prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale. Termenul de plată pentru taxele, tarifele și redevențele miniere actualizate este până la data de 31 decembrie 2024;
(2) Tarifele, taxele și redevențele miniere datorate potrivit legii se indexează anual cu indicele prețului de consum anual prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior;
3. (1) Tarifele și redevențele petroliere datorate în baza art.49 din Legea petrolului nr.238/2004 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 535 din 15 iunie 2004 se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022 prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale. Termenul de plată pentru tarifele și redevențele petroliere actualizate este până la data de 31 decembrie 2024;
(2) Tarifele, taxele și redevențele petroliere datorate potrivit legii se indexează anual cu indicele prețului de consum anual prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior.

Apare o nouă instituție de supraveghere

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înființează în cadrul Ministerului Finanțelor Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli Publice care are drept obiect de activitate monitorizarea indicatorilor de performanță ai principalilor ordonatori de credite din următoarele domenii de activitate:
a) Ministerul Educației împreună cu ordonatorii de credite, instituții publice, din sistemul de învățământ universitar și preuniversitar;
b) Ministerul Sănătății, unitățile sanitare publice, institutele de cercetare din subordinea/coordonarea/subordonarea Ministerului Sănătății precum și unitățile sanitare publice din subordinea/coordonarea/autoritatea autorităților publice centrale și locale;
c) Ministerul Muncii și Protecției Sociale împreună cu unitățile de asistență și protecție socială aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale precum și unitățile publice de asistență și protecție socială aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice locale;
d) autoritățile publice locale/județene

Monitorizarea indicatorilor de performanță ai ordonatorilor de credite prevăzuți la alin.(1) se va realiza începând cu data de 1 ianuarie 2024. Fiecare ordonator de credite care intră în procedură de monitorizare a indicatorilor de performanță v-a fi notificat în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;
(3) Indicatorii de performanță monitorizați se stabilesc pe categorii de ordonatori de credite și se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
(4) Până la data de 1 ianuarie 2025 ordonatorii de credite finanțați din bugetul de stat, bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor sociale, bugetul fondului pentru șomaj, bugetelor locale vor avea activitatea desfășurată monitorizată integral cu ajutorul indicatorilor de performanță;
(5) Ordonatorii de credite prevăzuți la alin.(1) au obligația raportării lunare a indicatorilor de performanță în sistemul informatic pus la dispoziție prin grija Ministerului Finanțelor. Neraportarea indicatorilor de performanță constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 10.000 lei care se aplică ordonatorului principal de credite de către inspectorii de specialitate din cadrul Direcției General Inspecție Economico-Financiară;
(6) Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli Publice emite note de conformare pentru ordonatorii de credite ai căror activitate este monitorizată în situația în care sunt înregistrate depășiri cu 20% a mediei indicatorilor de performanță monitorizați;
(7) Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli sesizează Curtea de Conturi a României ori de câte ori constată depășiri cu 20% ale mediei indicatorilor de performanță monitorizați și dacă este cazul Direcția Generale Inspecție Economico-Financiară;
(8) Curtea de Conturi a României precum și Direcția Generală Economico-Financiară sunt obligate să soluționeze cu celeritate sesizările primite și să organizeze dacă este cazul controale de fond/controale inopinate/misiuni de audit la ordonatorii de credite ai căror indicatori de performanță sunt monitorizați;
(9) Direcția Generală Strategii și Revizuire Cheltuieli Publice emite anual Rapoarte de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță pe care le prezintă Guvernului României pentru analiză și aprobare;
(10) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului României pentru aprobare prin hotărâre Regulamentul de Organizare și Funcționare a Direcției Generale Strategii și Revizuire Cheltuieli.