Dragoș Anastasiu, antreprenor în serie: Cea mai mare povară fiscală pentru afacerile mici și mijlocii este taxa pe muncă

Antreprenorii români suferă de rușinea eșecului, deși în alte țări nereușita este apreciată. Acesta e și motivul pentru care greu cer ajutorul, cred că le pot face pe toate și nu au încredere în oamenii pe care îi angajează. Ca să se dezvolte trebuie să își schimbe mentalitatea și să fie mai deschiși către oameni, mai atenți la oportunități, explică Dragoș Anastasiu, antreprenor în serie, fondatorul Grupului Eurolines, și al AdWise, o companie de consultanță pentru IMM-uri, într-un interviu acordat Income Magazine. De asemenea, potrivit acestuia, cea mai mare povară fiscală pentru afacerilor mici și mijlocii este taxa pe muncă, printre cele mai mari din UE. Când vine vorba de scumpiri, criză și majorări de taxe, el crede că inflația se va tempera în a doua jumătate a anului, iar majoritatea românilor vor rămâne să își facă vacanțele în țară, în 2023.

Income Magazine: Contestată și controversată, impozitarea bacșișului s-a aplicat într-un final, în România. Cum a influențat industria dar si comportamentul consumatorilor?

D.A.: Fiscalizarea bacşişului – care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023 – este o măsură care era necesară pentru că ea va aduce creşterea veniturilor, dar si transparentizarea angajaţilor din HoReCa. Dincolo de toate lucrurile care pot fi îmbunătăţite în implementarea legii, cred toată lumea are de câştigat. În primul rând clienţii, pentru că pot plăti cu cardul, apoi angajaţii, antreprenorii, dar şi statul român. Bacşişul nu este obligatoriu. Bacșişul este o chestiune voluntară, a fost, este şi va fi o acţiune a oricărui client care este mulţumit şi doreşte să onoreze serviciile pe care le-a primit. Legea a trecut bacşişul din zona de cutumă, în zona de reglementare, fiind necesară pentru că mai mult de 50% din clienţii care merg în restaurante plătesc cu cardul şi mai mult de 50% dintre aceştia doresc să acorde bacşişul pe card, iar până acum acest lucru nu a fost posibil sau a fost posibil, dar cu costuri foarte mari. Dacă până la intrarea în vigoare a acestei legi, angajaţii primeau doar 40% din bacşişul pe care l-ar fi putut colectat, pentru ca restul era reprezentat de taxe, acum ei vor rămâne cu 90% din bacşişul care va fi colectat, 10% fiind impozit datorat statului.  Industria este unită şi şi-a dorit mult să fie adoptată această lege a bacşişului. Bacşişul rămâne la nivel de voluntariat şi, deşi s-a vehiculat faptul că ar avea o limită superioară de 15%, nu este adevărat. Poţi să laşi şi mai mult. Este adevărat că va fi impozitat diferit ce trece peste 15%. Nu statul şi-a dorit această lege, nu este despre impozitare. Cred că este pentru prima dată când statul ascultă industria şi de aceea ne mirăm de controversele parţiale care apar în industrie cu privire la această lege. Ea nu e perfectă, poate fi îmbunătăţită. Sunt anumite chestiuni în derulare, dar trebuie să avem răbdare pentru a vedea cum se implementează, cum sunt puse în funcţiune toate softurile, cum sunt făcute regulamentele de ordine interioară, etc..

Income Magazine: Afacerile mici și mijlocii au trecut prin majorări de taxe la început de an. În condițiile în care suntem într-un moment în care toate costurile au explodat. Cum a afectat asta mediul de business?

D.A.: Cred că România, când vine vorba de taxe, exceptând cele pentru muncă, este printre cele mai ieftine din Europa. Costurile cu forța de muncă sunt însă mari, printre cele mai mari și  atârnă greu de gâtul firmelor românești.

Majorările de taxe de la început de an nu au fost semnificative, însă au venit într-un moment complet neoportun. După ce și-au revenit din pandemie, firmele românești au fost lovite de scumpiri și apoi de majorări de taxe. Statul trebuie să își aleagă mai bine momentele de ajutare fiscală, asta cu siguranță. Din fericire, efectele acestor creșteri fiscale nu au avut, până acum un impact negativ puternic. Cel care suportă majorări din toate părțile este, în schimb, consumatorul final.

În ceea ce privește inflația, semnalele sunt că a doua jumătate a anului va aduce o ponderare și că punctul culminant a fost atins deja. Rămâne de văzut cum evenimentele internaționale își vor pune amprenta și pe economia noastră.

Income Magazine: Suntem într-un moment fără precedent în care vedem scumpiri pe toate planurile. Cum este afectată industria ospitalieră și cu afectează asta apetitul românului pentru vacanțe?

D.A.: Suntem un popor care iubește să se bucure de concediu. E în cultura noastră să ne petrecem vacanțele la mare, la munte, să profităm de ce ne oferă natura. Este adevărat că, în ultimul an, a crescut mult apetitul pentru vacanțele în străinătate. Cred că această majorare de tarife, pe care cei mai mulți hotelieri au suportat-o parțial din marja de profit tocmai pentru a păstra atractivitatea, va determina românii să se orienteze mai mult spre destinațiile interne și să se bucure de vacanțe în România- pe litoralul românesc, în Delta Dunării și în stațiunile montane.

Income Magazine: Care e cea mai mare provocare pentru companiile antreprenoriale românești, în acest moment?

D.A.: Cred că antreprenorii români sunt foarte obișnuiți să se adapteze șocurilor legislative. Am avut de-a lungul anilor, atât de multe schimbări peste noapte încât s-au călit. Cu toate acestea, lipsa de predictibilitate rămâne un dușman periculos al dezvoltării economiei autohtone. Ultimii trei ani, în care ne-am confruntat cu pandemie, cu scumpiri, război la graniță, dar și criză energetică, a vulnerabilizat și întărit în același timp, afacerile mici și medii. Cei care nu au putut să se adapteze, au dispărut, dar cei mai mulți dintre ele  s-au reinventat și au putut șă identifice oportunitățile crizei.

Mai există un dușman al antreprenorilor, respectiv, ei însuși, crezând că le știu pe toate și le pot rezolva pe toate. Delegarea și recunoașterea că ai nevoie de ajutor se învață greu și scump în business. La rândul meu am făcut asta repetat, din orgoliu, din frică de a pierde controlul, și am plătit scump și multă taxă pe prostie, cum o numesc eu, până am învățat să aleg în jurul meu experții și consultanții potriviți și să am încredere în oamenii pe care i-am angajat, inclusiv să îi las să greșească.

Income Magazine: La nivel internațional, 9 din 10 start-up-uri eșuează în primul an. În România e la fel? De ce credeți că se întâmplă asta?

D.A.: Vreau să pornesc, în primul rând, de la premisa că nu e o rușine să ai un eșec în business. Ba chiar în societăți antreprenoriale mult mai avansate precum cea americană, dacă nu ai eșuat ca antreprenor, nu ești luat în serios. Eșecul este o oportunitate să înveți și să găsești calea spre succes. Și eu și cred că fiecare antreprenor pe care astăzi îl admirați a avut cel puțin un eșec în afaceri, mai mic sau mai mare. Mindset-ul cu privire la eșec trebuie schimbat de pe băncile școlii. Am fost învățați de pe băncile școlii că e rușine să iei note mici, să nu fii cel mai bun, să greșești, să pierzi. Cred că acest lucru se schimbă deja la generația tânără și asta e un lucru esențial pentru mediul economic românesc. Curajul se naște din depășirea eșecului.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, ironic, statistic vorbind, 60% din cazuri, responsabilii pentru eșec sunt chiar fondatorii. Pentru că au luat deciziile nepotrivite, pentru că pierd din concentrare, dar mai ales pentru că le lipsește flexibilitatea în condiții neprevăzute. Le spun mereu antrenorilor că nu trebuie să fie singuri. Mai ales când începe scalarea, e nevoie o structură organizațională și stabilirea de responsabilități, delegare pentru a putea gestiona mai bine afacerea.