Actualitate

După 15 ani de funcționare, fondurile de pensii private Pilonul II au doar meritul că bat inflația și că finanțează datoria publică

Posted on

Foto: iStock

Pensiile private Pilonul II, cele care se adună în fonduri private de pensii din suma pe care o achităm lunar către stat, nu sunt băgate în seamă de obicei de către viitorii pensionari. Cum nu s-au adunat foarte mulți bani în conturi în ultimii 15 ani, mulți participanți ignoră pensia privată și o așteaptă doar ca bonus la momentul ieșirii din activitate. Totuși, pentru cei care mai au 20 de ani de contribuții, sumele la care s-ar putea ajunge la final vor fi mult mai mari decât în prezent. 

Pilonul II de pensii a apărut în 2008 la presiunea forurilor europene de a reforma sistemul de pensii. Evident, sistemul public de pensii, principalul susținător al celor cinci milioane de pensionari, încă are nevoie de reforme și schimbări pentru a asigura și pe viitor o situație financiară bună pentru cei care își termină anii obligatorii de muncă. Mai mult, de-a lungul celor 15 ani scurși de la înființare, pensiile private nu au fost respectate de către stat în ceea ce privește nivelul de contribuții. Ar fi trebuit să fim deja la un procent de 6% din contribuții virat către fondurile private, dar în prezent abia ne aflăm la 3,75%, iar administratorii de fonduri speră să ajungem la 4,75% de la începutul anului viitor. 

Chiar și așa, fondurile de pensii private Pilonul II, șapte la număr în prezent, au ajuns la active în administrare în valoare totală de 107,7 miliarde de lei (21,6 miliarde de euro), bani care aparțin celor 8,05 milioane de participanți, conform datelor prezentate de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Pilonul II a colectat în acești 15 ani contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde de euro) și a realizat plăți totale în valoare de peste 1,4 miliarde de lei către un număr total de cca. 108.000 de beneficiari (participanți și moștenitori). De la lansarea sistemului și până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,38% pentru aceeași perioadă. În termeni monetari, câștigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net, după toate comisioanele, este de 24,85 miliarde de lei (5 miliarde de euro). „La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023, vedem dovezile rezilienţei sistemului. Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, a declarat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.

Din păcate, activele nete administrate de fondurile de pensii private de Pilon II din România reprezintă doar 6,8% din PIB-ul estimat la nivelul anului 2023, comparativ cu o medie de circa 67% din PIB (statistici din 2021) la nivelul statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – cu alte cuvinte, Pilonul II din România este de zece ori mai puțin dezvoltat decât sistemele similare din statele membre OCDE.

Investiții majore în active locale

Cei șapte administratori de fonduri de pensii private Pilonul II, respectiv NN Pensii, Allianz-Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Life Pensii Private, Generali Pensii Private, Aegon, BCR Pensii şi BRD Pensii, investesc 90% din bani în active din România și reprezintă o contribuție directă la finanțarea datoriei publice, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituțional din țară. Inclusiv la listarea pe bursă a Hidroelectrica fondurile de pensii private sunt așteptate să fie printre marii cumpărători de acțiuni. 

De altfel, la Bursa de Valori de la București, fondurile de pensii de Pilon II au o prezență puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde de euro, adică aproximativ un sfert din acțiunile tranzacționate liber, respectiv din lichiditatea pieței. Peste 30 de companii românești beneficiază de finanțare grație implicării Pilonului II, iar instituțiile pieței au avut de câștigat în tot acest timp, odată cu creșterea calității guvernanței corporative. De asemenea, prin achizițiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanțatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.

În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia. În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare. În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii. Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia. Sisteme de pensii private cu caracter semiobligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.

În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii. În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.). În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare. „Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale”, se menţionează în raportul APAPR.

Cele mai citite știri

Exit mobile version