După Bulgaria, extinderea zonei euro se confruntă cu dificultăți în restul statelor membre UE care nu au aderat

Bulgaria a devenit joi cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro, în pofida opoziției a jumătate din electorat, rămânând doar câteva țări membre UE care nu au adoptat încă moneda unică, transmite Reuters.

Deși sprijinul public pentru euro este ridicat în unele din restul statelor membre UE care nu au aderat încă, inclusiv Ungaria, partidele eurosceptice din coalițiile aflate la guvernare și parlamentele vor ezita probabil la extinderea zonei euro în viitorul apropiat.

Țările membre UE care nu au adoptat încă moneda unică sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.

România are dificultăți cu reducerea celui mai ridicat deficit bugetar din UE, ceea ce înseamnă că va avea nevoie de câțiva ani pentru a-și stabiliza finanțele și a avea perspective realiste în vederea aderării la zona euro. Conform sondajului Eurobarometru efectuat pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru euro este de 59%.

Totuși, pe fondul inflației ridicate, a măsurilor de austeritate și creșterii în sondaje a extremei drepte, subiectul a dispărut din discuțiile publice.

Aproximativ 72% din publicul ungar sprijină adoptarea euro, conform sondajului Eurobarometru efectuat pentru Comisia Europeană și dat publicității în noiembrie. Este cel mai ridicat nivel de sprijin din restul statelor membre UE care nu au aderat încă, în pofida euroscepticismului premierului Viktor Orban.

Liderul Opoziției, Peter Magyar, a dat asigurări că va orienta țara spre aderarea la moneda unică dacă va câștiga viitoarele alegeri.

Totuși, Ungaria are cea mai ridicată pondere din PIB a datoriei în rândul statelor membre UE din afara zonei euro, în timp ce reducerea deficitului după pandemie a stagnat, pe fondul cheltuielilor majore ale premierului Viktor Orban înaintea alegerilor.

Chiar dacă ar îndeplini toate criteriile pentru aderare, adoptarea de către Ungaria a monedei unice nu ar fi posibilă fără o majoritate parlamentară solidă, în condițiile în care Orban, care se opune unei integrări mai extinse în UE, a inclus în Constituție că forintul este moneda națională a Ungariei.

În Polonia, sprijinul public pentru euro este de 45%, iar ministrul de Finanțe, Andrzej Domanski, a declarat că Varșovia nu se pregătește de adoptarea monedei unice deoarece cea mai mare economie UE din afara zonei euro ‘este mulțumită să aibă propria monedă’.

Jaroslaw Kaczynski, liderul celui mai mare partid din Opoziție, a avertizat că oricine se străduiește să conducă țara spre adoptarea euro este ‘un inamic mortal al Poloniei’.

În Cehia, sprijinul public pentru euro este de 30%, iar Guvernul nu intenționează să ia măsuri pentru adoptarea monedei unice. Datoria Cehiei ca procent din PIB încă este mult mai scăzută față de majoritatea statelor membre UE din zona euro, deci pentru mulți aderarea ar spori riscul preluării responsibilității pentru țările puternic îndatorate.

Premierul Andrej Babis era un om de afaceri pro-euro la începutul carierei sale politice dar de atunci a ajuns la o poziție de euro-sceptic. Acum el propune să includă în Constituție că moneda națională a țării este coroana cehă.

În Suedia, doar un mic partid face campanie pentru euro, în timp ce populiștii, al doilea mare grup din Parlament, al căror sprijin este crucial pentru Guvernul minoritar, se opun, ceea ce înseamnă că orice dezbatere în legătură cu aderarea la euro va rămâne probabil pur academică.
Suedia a aderat la UE în 1995 dar în cadrul unui referendum din 2003 a fost respinsă adoptarea euro cu o majoritate de 56% la 42%. Sprijinul public pentru euro este de 39%.

Danemarca, care a aderat la UE în 1973, este singurul membru al blocului comunitar care are o derogare privind euro, ceea ce înseamnă că are dreptul să rămână în afara zonei euro chiar dacă îndeplinește toate criteriile. Sprijinul public pentru euro este de 33%.