ECA: Propunerea pentru bugetul UE 2028-2034 ratează mai multe oportunități de îmbunătățire

Propunerea Comisiei Europene pentru următorul buget pe șapte ani al UE nu valorifică multe oportunități de a-l face mai transparent și de a asigura o mai mare răspundere față de cetățeni, arată o nouă analiză a Curții de Conturi Europene.

Conform unui comunicat al ECA, auditorii avertizează, în contextul în care factorii de decizie din UE negociază forma finală și volumul bugetului pentru perioada 2028-2034, că propunerile nu țin seama de o serie de preocupări importante pe care le semnalaseră deja, aceștia fiind preocupați în special de finanțarea nelegată de costuri.

În iunie 2025, Curtea a publicat o analiză privind bugetul UE după 2027 și a identificat 28 de oportunități de îmbunătățire a unor domenii-cheie ale bugetului UE, cum ar fi simplificarea, adaptarea și finanțarea acestuia. În iulie și septembrie 2025, Comisia și-a publicat propunerile pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034, stabilind astfel bazele priorităților UE pentru următoarea perioadă bugetară de 7 ani. Auditorii au verificat în ce măsură propunerile răspund acestor oportunități de îmbunătățire.

‘Analiza noastră poate ajuta factorii de decizie din UE în procesul de definitivare a normelor pentru următorul buget pe termen lung. Avem nevoie de un buget care să arate clar valoarea adăugată a UE, să garanteze buna gestiune a fondurilor și să consolideze răspunderea și transparența’, a declarat Jan Gregor, membru al ECA responsabil de această analiză, citat în comunicat.

Auditorii atrag atenția asupra mai multor aspecte care necesită în continuare îmbunătățiri pentru a valorifica oportunitățile identificate și pentru a acoperi o serie de lacune importante. Dintre cele 28 de oportunități enumerate de Curte, Comisia a valorificat pe deplin doar una: simplificarea normelor care permit bugetului UE să se adapteze în mod flexibil la evoluția nevoilor. În general, propunerile merg cel mai departe în ceea ce privește flexibilitatea bugetară, dar progresează cel mai puțin în abordarea problemelor legate de finanțarea nelegată de costuri.

‘În ansamblu, propunerile răspund doar parțial la 19 dintre avertismentele auditorilor, iar 8 rămân complet neabordate’, subliniază sursa citată.

De asemenea, potrivit auditorilor, Comisia a ratat ocazia de a defini în legislație ‘valoarea adăugată a UE’, ceea ce ar fi contribuit la un buget mai bine direcționat și cu un impact mai mare. În plus, cadrul de performanță propus continuă să pună accentul pe indicatorii de realizare, în timp ce indicatorii de rezultat și de impact rămân insuficienți.

‘Propunerile înregistrează progrese în ceea ce privește consolidarea cadrului financiar al UE și simplificarea bugetului, dar persistă anumite limitări. De exemplu, simplificarea normelor la nivelul UE nu înseamnă neapărat mai puțină birocrație pentru destinatarii finali. În ceea ce privește coordonarea anuală a politicilor economice ale statelor membre (în cadrul semestrului european), reunirea programării într-un plan unic pentru fiecare stat membru riscă să reducă influența regiunilor asupra deciziilor. De asemenea, nu este suficient de clar cum vor fi evaluate reformele și cum le vor fi alocate resursele. Finanțarea nelegată de costuri – noul model de cheltuieli – preia elemente din modelul fondului de redresare al UE creat ca răspuns la pandemia de COVID-19, dar lasă neacoperite lacune metodologice importante. Accentul rămâne pus pe progresele înregistrate în punerea în aplicare și mai puțin pe rezultate. Condițiile de plată ar trebui să fie clare, să impună respectarea normelor UE și a celor naționale, iar firul banilor europeni ar trebui să poată fi urmărit până la capăt’, susțin auditorii.

În ceea ce privește statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, propunerile introduc mecanisme mai solide pentru a asigura respectarea acestora, dar includ și o serie de dispoziții care le-ar putea slăbi eficacitatea.

Cât despre finanțarea bugetului UE, introducerea de noi surse de venit complică și mai mult sistemul de finanțare al Uniunii. În acest context, majorarea veniturilor provenite din sursele existente, de exemplu prin reducerea deficitului de încasare a impozitelor, ar diminua nevoia de noi resurse proprii, se mai menționează în comunicatul ECA.

Totodată, referitor la auditul extern, subliniază ECA, propuneri precum cea privind ‘Europa globală’ nu prevăd în mod explicit drepturile de audit ale Curții. Acest lucru lasă neclar cât de departe se întind competențele Curții în calitate de gardian al finanțelor UE, în special în cazul organismelor înființate în afara cadrului juridic al UE sau al noilor forme de sprijin financiar care implică părți terțe.

În propunerile sale pentru bugetul UE pe 2028-2034, Comisia aduce schimbări importante arhitecturii bugetare. Printre acestea se numără crearea unui Fond european în valoare de 865 de miliarde de euro, care reunește într-un cadru unic domenii-cheie ale cheltuielilor bugetare ale UE, precum resursele naturale și coeziunea. Acest cadru se bazează pe planuri de parteneriat naționale și regionale (planuri PNR), câte unul pentru fiecare stat membru. În plus, finanțarea nelegată de costuri, utilizată până acum doar în contextul fondului de redresare al UE în urma pandemiei de COVID-19, a fost propusă pentru majoritatea rubricilor și programelor bugetare.