Economia a intrat într-o etapă dureroasă de corecții

Economia României a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut cu 1,9% față de trimestrul anterior. Cum și în trimestrul al treilea economia a consemnat o contracție de 0,2% a PIB-ului față de T2, ne aflăm într-o recesiune tehnică, așa cum este definită de manualele de economie. Dar nu este o recesiune economică, ci o situație relativ normală în condițiile reducerii deficitului bugetar cu două puncte procentuale. Pe întreg anul 2025, PIB-ul a crescut cu 0,6% față de 2024.

Mai degrabă ne găsim într-o recesiune politică, dat fiind că datele aferente T4 2025 au dat ocazia reprezentanților PSD să acuze premierul pentru situație și să ceară amânarea tăierilor de cheltuieli propusă pentru bugetul pe 2026. Situația reală ne arată că economia a reintrat pe un făgaș normal în a doua jumătate a anului trecut, bugetul de stat a început echilibrarea, investitorii au redus dobânzile pe care le percep pentru împrumuturile care acoperă găurile din buget. Problema este că echilibrarea s-a făcut până acum doar pe baza majorărilor de taxe și impozite și mai puțin pe reducerea de cheltuieli, pentru că scăderea cheltuielilor din administrație se lovește de rezistența primăriilor locale în principal, iar reforma administrației, care oricum trebuie făcută mai devreme sau mai târziu, întârzie. 

„România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru și de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook. „Am analizat cu atenție datele publicate de INS și monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut și o creștere reală a economiei României”, mai susține Alexandru Nazare, care arată că și în 2024 am avut o creștere economică de doar 0,9%, în condițiile unui deficit bugetar de aproape 10% și cu majorări semnificative de salarii și pensii, bani care s-au dus în consum și au alimentat inflația. 

Anul trecut deficitul s-a redus la 7,65%, peste așteptările majorității economiștilor, iar anul acesta ar trebui să coboare la 6% sau mai puțin. Sunt cifrele pe care guvernul și le-a asumat în fața Comisiei Europene anul trecut pentru a nu avea blocate fondurile europene destinate investițiilor. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv”, arată Nazare.

Corecția deficitului, principalul obiectiv

Măsurile luate de guvernul condus de Ilie Bolojan anul trecut și-au arătat efectele din ultimele luni din 2025. În noiembrie, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), consumul a fost în scădere cu 4,6% (indicatorul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul) față de aceeași lună din 2024, o scădere aproximativ egală cu cea din octombrie. O situație normală, dacă ne uităm la inflația anuală de aproape 10%, la taxele majorate, la stagnarea veniturilor și la scăderea puterii de cumpărare. 

Paradoxal, însă, încasările din TVA au crescut cu 20% în noiembrie. Mai exact, de la circa 10 miliarde de lei încasate din TVA în noiembrie 2024, la 12 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, primele măsuri luate de guvern au funcționat: majorarea banilor pe care îi plătesc românii prin taxe și impozite. În decembrie, situația a continuat, iar consumul a scăzut, față de decembrie 2024, cu 1,6%. 

Cifrele INS pentru tot anul 2025 indică o creștere de doar 0,2% a consumului, practic o reducere reală în condițiile inflației de 9,69% din decembrie 2025. Reducere care s-a văzut și în deficitul comercial, mai mic cu 673 de milioane de euro decât în 2024. Deficitul balanței comerciale a ajuns, anul trecut, la 32,74 miliarde de euro, pe fondul creșterii cu 4,2% a valorii exporturilor, până la 96,6 miliarde de euro, și a majorării importurilor cu 2,6%, până la 129,3 miliarde de euro. 

De altfel, datele aferente lunii decembrie indică exporturi de 7,2 miliarde de euro și importuri de 9,8 miliarde de euro, adică un deficit lunar de 2,68 miliarde de euro. Comparativ cu luna decembrie 2024, exporturile au înregistrat o creștere semnificativă, de 9,4%, în timp ce importurile au scăzut ușor, cu 0,4%. Practic, asistăm la o consolidare a cererii externe pentru produsele românești, în paralel cu o temperare a importurilor, situație care ar trebui să continue în tot anul 2026 pentru a putea corecta deficitul comercial. 

Inflația a închis 2025 la nivelul de 9,7%, în scădere de la 9,8% în noiembrie și 9,9% în octombrie, iar în ianuarie 2026 a mai coborât un pas, până la 9,62%. Banca Națională a României (BNR) estimează că vom intra pe un trend de scădere mai accentuat al inflației în partea a doua a anului și vom încheia 2026 cu o rată anuală de 3,7%. BNR include și hopul din primăvară ce ar putea fi provocat de liberalizarea prețului la gaze naturale. Mai exact, prognoza BNR arată o inflație de 9,1% la sfârșitul primului semestru și de 9,2% la finele celui de-al doilea. 

„Cred că e realist să ne așteptăm în 2026 la un deficit bugetar de maximum 6% din PIB. În 2025 deja a fost supra performanță față de ținte. Pentru mine, cel puțin, nu a fost neapărat o surpriză. Sunt deja măsuri care au fost aprobate și în Parlament, au trecut și de Curtea Constituțională, care în principiu ar trebui să fie suficiente să atingem ținta de 6% din PIB. Poate chiar să fim ușor sub 6% din PIB. Mai depinde și de bugetul pe 2026. Sper să nu fie niciun fel de surpriză mare acolo, dar nu poți să știi niciodată, pentru că asta e altă problemă și e legată și de credibilitatea României și de costul de împrumut”, a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, la CFA Forecast Dinner.

Prognoze prudente 

Banca Mondială a publicat raportul „Perspective Economice Globale”, în care indică o estimare de creștere pentru PIB-ul României de 1,3% în 2026. O creștere economică mai mare decât cea de anul acesta, de 0,8%. Sperăm să nu se repete scenariul de anul trecut, când Banca Mondială estima o creștere de 2,1% la începutul anului, revizuită la 1,9% în iunie. Dar măcar anul acesta nu mai avem alegeri electorale. 

Creșterea economiei ar urma să se îmbunătățească în 2027, până la 1,9%. La prognoza anterioară, din iunie 2025, estimarea pentru 2027 era de 2,5%, de unde se vede o încetinire inclusiv a ritmului prognozat. Raportul arată că „creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și în România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană”. Pe de altă parte, „provocările fiscale vor persista, în special în România, unde consolidarea fiscală este așteptată să afecteze creșterea economică”. Practic, și specialiștii Băncii Mondiale spun același lucru ca economiștii autohtoni: fondurile europene ne pot salva dacă suntem capabili să accesăm banii, adică să ducem până la capăt proiectele de investiții pe care nu le asumăm. De altfel, 2026 ar trebui să fie cel mai bun an de după 1990 pentru autostrăzi, fiind estimați să se dea în folosință aproape 250 de km, aflați în prezent în construcție. 

Estimarea BM este apropiată de prognozele economiștilor locali sau de rapoartele bancare: un avans al PIB de 1,2-1,8%, inflație și dobânzi bancare în scădere, stabilitate pe moneda națională. Analiștii CFA și nu numai indică un curs de schimb de 5,17 lei pe euro la finele lui 2026. În prezent, leul staționează la aproximativ 5,08 unități pe euro. 

La nivel global, Banca Mondială arată că avansul PIB-ului global ar urma să încetinească ușor la 2,6% în acest an, de la 2,7% în 2025, înainte de a reveni la o creștere de 2,7% în 2027. „Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puțin capabilă să genereze creștere și pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul și reziliența economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanțele publice și piețele de credit”, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.

Raportul subliniază că, dacă actualele previziuni se vor menține, deceniul 2020-2029 ar urma să fie cel mai slab pentru creșterea globală de după anii 1960 și prea slab pentru a evita stagnarea și șomajul în țările cu piețe emergente și în curs de dezvoltare. 

Banca Mondială avertizează că riscurile la adresa previziunilor sale sunt orientate în jos, în special date fiind tensiunile geopolitice persistente care au legătură cu invazia rusească din Ucraina. Riscuri suplimentare includ o escaladare a tensiunilor comerciale, o inflație persistentă și apariția tensiunilor financiare.