Economistul-șef al Visa pentru Europa: Plățile digitale rămân una dintre puținele zone cu potențial structural de creștere

Anul 2026 va fi un an de ajustări dificile, iar România intră în acest context cu un consumator mai fragil față de media europeană, consideră Adolfo Laurenti, economistul-șef al Visa pentru Europa.

‘Anul 2026 va fi un an de ajustări dificile, nu de creștere accelerată, iar România intră în acest context cu un consumator mai fragil față de media europeană. Plățile digitale rămân una dintre puținele zone cu potențial structural de creștere, chiar și într-un climat macroeconomic complicat’, a precizat Laurenti, într-o întâlnire cu presa.

Acesta a adăugat că 2026 va fi un an de tranziție, cu presiuni persistente în prima parte a anului și premise de îmbunătățire graduală spre final.

În opinia sa, creditul nu semnalează o revenire economică, ci este utilizat preponderent ca mecanism de amortizare a șocului asupra veniturilor. Plățile de debit rămân sub presiune, iar revenirea lor va reprezenta primul semn clar de stabilizare economică. Digitalizarea plăților continuă, fiind susținută de factori structurali, nu de ciclul economic.

La nivel european, datele Visa indică un consumator aflat într-o zonă de relativă stabilitate. România urmează însă o traiectorie diferită. Potrivit Visa Spending Momentum Index, dinamica cheltuielilor s-a blocat, reflectând impactul cumulat al inflației ridicate, al scăderii veniturilor reale și al deteriorării accentuate a încrederii consumatorilor.

‘Unul dintre cele mai relevante semnale din datele Visa este dinamica mai bună a cheltuielilor realizate pe credit față de cele finanțate din venituri curente. Această evoluție indică: utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale, un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor și o utilizare defensivă a creditului, nu o relansare a consumului’, a transmis reprezentantul Visa.

Potrivit sursei citate, faptul că plățile de debit rămân sub presiune reflectă comprimarea veniturilor disponibile, nu o renunțare la plățile electronice.

‘Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbție a șocului asupra veniturilor reale. Acest context impune o monitorizare atentă a riscurilor și un accent pe produse responsabile, precum creditele pe termen scurt și soluțiile de plată în rate pentru cheltuieli esențiale’, a subliniat Laurenti.

Acesta a mai precizat că deteriorarea accentuată a încrederii consumatorilor amplifică slăbiciunea macroeconomică. Consumatorii nu sunt doar constrânși financiar, ci și mult mai prudenți în deciziile de cheltuire. În acest context, numărul tranzacțiilor se menține mai bine decât valoarea totală a consumului, însă ritmul de creștere rămâne redus și fragil.

‘În acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere. Fără stabilizarea așteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent’, a mai spus Adolfo Laurenti.

Din perspectivă economică, o revenire susținută a plăților de debit va reprezenta primul semnal credibil că recesiunea de consum începe să se atenueze.

În pofida recesiunii de consum, economistul șef a transmis că tendința de digitalizare a plăților s-a menținut deoarece utilizarea plăților contactless a continuat să crească, comerțul electronic și-a menținut o dinamică solidă, iar utilizarea numerarului a scăzut gradual.

Pentru piața plăților din România, prima parte a anului 2026 va rămâne, cel mai probabil, sub presiune. Totuși, dezinflația așteptată în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru: stabilizarea veniturilor reale, revenirea treptată a plăților de debit și relansarea graduală a volumelor de plăți.

‘Piața plăților din România reflectă simultan fragilitatea consumului și reziliența procesului de digitalizare. Creditul joacă un rol defensiv, iar o revenire durabilă va depinde de stabilizarea veniturilor reale și a încrederii consumatorilor, nu de o expansiune rapidă a creditării’, a menționat economistul-șef al Visa pentru Europa.

Din perspectivă strategică, 2026 este un an de ajustare pentru România, iar 2027 ar putea marca reluarea unei creșteri structurale mai vizibile, în condițiile unei dinamici a PIB în jur de 2,8%.

În ceea ce privește influențele prețului energiei asupra economiei în urma conflictului din Orientul Mijlociu, acesta a precizat că este prea devreme pentru a face prognoze. ‘Chiar și în ceea ce pare acum a fi cel mai rău scenariu, că nu vorbim de zile, ci de câteva săptămâni, ceea ce am învățat în trecut este că aceste corecții revin la normal destul de repede. Așadar, dacă este un conflict de patru săptămâni și apoi revenim la normal, vom vedea acele prețuri scăzând destul de rapid. Va fi un episod dureros, dar nu va avea cu adevărat un impact mare’, a comentat economistul.

Potrivit acestuia, în prezent, nu suntem la fel de vulnerabili la prețurile energiei cum eram înainte de invazia Rusiei asupra Ucrainei. ‘Ce am mai învățat din Ucraina este că, oricât de dureros a fost, am devenit mult mai rezilienți și mult mai flexibili în a acomoda acele șocuri. Așadar, nu cred că suntem la fel de vulnerabili la prețurile energiei cum eram în ianuarie 2020, înainte de invazie. Am învățat multe. Am deschis diferite modalități de a tranzacționa gaz natural. Avem surse diferite. Sper ca acestea să fie episoade scurte și nu prea dureroase’, a adăugat el.

Întrebat cum comentează faptul că Europa ar trebui să aibă un emitent de carduri de credit european, astfel încât să nu mai depindă de Visa, MasterCard și American Express, economistul-șef a spus că eforturile unei companii precum Visa sunt de a deveni cu adevărat integrate în ecosistemele locale.

‘Vreau să fiu sincer. Uitați-vă la noi. Prima dată când am venit la București, acum 8 ani, aveam 7 colegi în biroul din București. Acum sunt 42. Cred că eforturile unei companii precum Visa sunt de a deveni cu adevărat integrate în ecosistemele locale. Și astfel, în acest mod, suntem din ce în ce mai puțin o companie americană și din ce în ce mai mult o rețea internațională care face afaceri în profunzime în fiecare țară, în România, vecinii, Europa de Vest. Intrăm profund în sistemul local și jucăm cel mai bun rol posibil în sistemul local’, a mai spus Adolfo Laurenti.

De asemenea, acesta a menționat investițiile făcute de Visa pentru a combate frauda și a avea o rețea sigură, iar utilizatorii să se simtă ‘foarte confortabil’. ‘Riscul există. Visa are în cele din urmă sediul central în SUA și ar fi absurd să vin la București și să spun că nu este un risc. Dar, suntem, de asemenea, foarte mândri de valoarea pe care o adăugăm fiecărei piețe individuale. În ultimii cinci ani am investit 10 miliarde de dolari doar pentru a combate frauda, pentru că vrem ca rețeaua noastră să fie cea mai sigură, cea mai securizată, vrem ca utilizatorii să se simtă foarte confortabil’, a punctat Adolfo Laurenti..