Educația financiară în România se face în pași mici, dar în direcția corectă

Educația financiară este una dintre marile probleme cu care se confruntă societatea românească. Desigur, deficiențe există în tot ce înseamnă educație, dar cea financiară este determinantă pentru bunăstarea proprie și poate însemna diferența dintre un nivel de trai bun și faliment. Vestea bună este că, în ultimii ani, tot mai multe companii private, majoritatea din sectorul financiar, au dat startul unor cursuri gratuite de educație economică și financiară, programe accesibile oricui în prezent. 

„România este în toate topurile pe ultimul loc în educația financiară. Bulgarii sunt înaintea noastră cu 12 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că avem mult de tras. Important este ca elevii să-și asigure o cultură financiară bogată, să-și cunoască istoria economiei românești”, declara recent Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR, la conferința Educația Financiară în Școli. Un studiu realizat anul trecut de Institutul de Economie Mondială și Academia Română arăta că 92% din populația țării este analfabetă din punct de vedere financiar, iar acest nivel crește la 95% atunci când sunt măsurate cunoștințele despre performanța și riscul instrumentelor financiare. 

„Rezultatele indică faptul că educația, venitul și vârsta (mai degrabă decât sexul, statutul rezidențial sau starea civilă) influențează semnificativ bunăstarea financiară, sugerând existența unor provocări structurale alimentate de o capcană continuă a sărăciei: în absența politicilor publice eficiente, persoanele fără educație și cu venituri mici nu au acces la informații, neputând economisi/ investi și participa la sistemul financiar”, se arată în raport. 

Totuși, situația este mult mai bună decât în urmă cu 30 de ani, pe vremea în care nici nu exista noțiunea de educație financiară. În cel mai bun caz, elevii de liceu făceau o oră pe săptămână de „Economie”, în care li se predau noțiuni macroeconomice, iar cei care doreau mai mult puteau accesa cele câteva licee de profil. Situația era ceva mai bună în spațiul universitar, unde instituții precum ASE au fost mereu în topul universităților. Dar la nivel național, educația financiară lipsea cu desăvârșire. Avansul băncilor comerciale a fost cel care a extins noțiunea de educație financiară, dar abia în ultimii cinci-zece ani se poate vorbi de startul real al unor programe de profil. 

În 2018, spre exemplu, Ministerul Educației Naționale, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor au încheiat un Protocol de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară. BNR vizează astfel dezvoltarea, însușirea și aprofundarea unor elemente ale educației financiare la nivelul învățământului primar, gimnazial, liceal, universitar și al persoanelor adulte. Activitatea de educaţie financiară este susţinută şi la nivel teritorial, prin reţeaua de sucursale şi agenţii, care au interacționat în Săptămâna educației financiare (3-6 aprilie 2023) cu elevi și cadre didactice din peste 200 de unități școlare și aproape 500 de clase de elevi din ciclul primar, gimnazial și liceal. 

În octombrie 2022, inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ținut o Lecție națională de educație financiară, și a primit la sediul băncii centrale vizita a peste 50 de elevi de clasa a VIII-a din București, însoțiți de profesorii lor. În paralel cu lecția susținută de guvernatorul BNR, echipele de educație financiară din sediul central și din toate sucursalele și agențiile BNR din țară au interacționat cu elevi și cadre didactice de la unități de învățământ din toate județele țării, într-un efort care a cumulat 1.476 unități școlare și 5.548 clase de elevi din ciclul primar, gimnazial și liceal cu un total de 136.082 participanți.

Educație din mediul privat

Un program și mai amplu de educație financiară este realizat de BCR, prin Școala de Bani, în colaborare cu Asociația Educație pentru Succes. Școala de Bani este un proiect al Băncii Comerciale Române, lansat în 2016, care a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România. Peste 1.500 de angajați ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educație financiară, urmând cursuri specializate, și au reușit să ofere astfel de cursuri gratuite către 600.000 de copii, tineri și adulți. „Investiția pentru un viitor mai bun se află în centrul programelor Școala de Bani, iar EduFinFest este un alt instrument prin care aducem în atenție perspectiva pe termen lung a educației financiare și a abilităților de viață”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR. 

Acesta a arătat că normalizarea conversațiilor despre bani s-ar putea face din ciclul primar prin introducerea „banilor” în locul „merelor” din exercițiile de aritmetică. „În loc să spunem Ana are cinci mere, îi dă două lui Mihai, cu câte rămâne? putem spune Ana are cinci lei, își cumpără o bomboană cu doi lei, cu câți lei rămâne Ana?”, spune Sergiu Manea. Educația financiară ar debuta mai ușor prin introducerea termenilor specifici, mai ales că 99% dintre profesori consideră că este nevoie de predarea educației financiare în școli, conform unui studiu derulat de BCR anul trecut. 

„A-i echipa pe copiii noștri cu instrumente și resurse care să îi ajute să se descurce bine în viață este unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare”, arată Diana Stănculeanu, psihoterapeut. „Conștientizarea relației cu banii, a valorii și semnificației pe care aceștia le au în viața noastră, a felului în care răspund diferitelor noastre nevoi, reprezintă o etapă esențială în procesul complex al educației financiare, iar însoțirea copiilor pe acest drum, încă din adolescență, este importantă și benefică”, completează Diana Stănculeanu. 

În 2023, aproape 22.000 de copii și adulți au învățat să aibă o relație mai bună cu banii și să își seteze obiective financiare în cadrul atelierelor gratuite Școala de Bani. Dintre aceștia, aproape 6.000 au fost elevi de liceu, 5.000 elevi de gimnaziu, respectiv 8.500 copii de grădiniță sau clase primare. De altfel, aproape toate instituțiile financiare au cel puțin un ghid de educație financiară disponibil gratuit sau oferă consultații tuturor celor care doresc. 

Mai mult, s-a reușit recent și introducerea educației financiare în legea învățământului preuniversitar, adoptată de Guvern și aflată în dezbatere în Parlament, ca temă inclusă în disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorie. „Educaţia financiară, care începe de la o vârstă fragedă şi se extinde pe întreaga perioadă a vieţii, este cea mai eficientă pregătire pentru luarea unor decizii financiare importante”, a declarat deputatul George-Cristian Tuță, inițiatorul legii, la conferința EduFinFest. „Educaţia financiară este despre viaţă, despre cum putem cunoaşte un grad de bunăstare mai mare. Iar incluziunea financiară, un subiect mai amplu, este soluţia la două dintre problemele României: cea economică şi cea de transformare digitală”, a completat acesta. 

Planificarea financiară

Un studiu derulat de S&P Ratings la nivel european, inclusiv România, arată că stăm ceva mai bine la capitolul planificare financiară. Mai exact, 21% dintre români au noțiuni de bază de planificare financiară și își fac un buget lunar. Procentul este încă departe de cel mediu la nivelul Uniunii Europene, de 52%, dar este mai mare decât cel rezultat din alfabetizarea financiară. Planificarea financiară la care se face referire este cea pe termen lung. Pe termen scurt, studiul arată că românii sunt mai atenți la bugetul propriu, iar majoritatea familiilor moderne (79%), adică părinți de 30-44 de ani, cu studii și venituri medii sau mari, știu exact ce venituri au și își planifică lunar cheltuielile. 

„Am văzut din acest studiu că românii sunt atenți la modul în care își gestionează banii, sunt grijulii cu ziua de azi, însă prea puțini au planuri financiare pentru ziua de mâine”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România, compania de asigurare care a prezentat studiul. De altfel, datele au arătat că 60% dintre români nu au un plan de rezervă în caz de boală sau accident, iar 70% dintre aceștia nu știu ce consecințe financiare ar avea decesul, îmbolnăvirea sau implicarea lor într-un accident.