Educație AI, totul e posibil

România este, fără îndoială, în multe domenii, o țară a paradoxurilor. Inteligența artificială, unul dintre cele mai importante domenii ale deceniului, nu face excepție: pe de o parte, tehnologia devine tot mai prezentă în viața noastră, pe de altă parte, utilizarea ei rămâne surprinzător de redusă în comparație cu restul Europei. Un studiu recent dat publicității de Microsoft plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea Inteligenței Artificiale, cu un procent de utilizatori mult sub medie, 18%, similar cu cel al Greciei, dar mult în urmă față de Norvegia, Franța sau Spania, unde aproape jumătate din populație folosește instrumente AI. Rezultatele nu reprezintă doar o cifră într-un clasament statistic, este și un semnal de alarmă. Diferența dintre România și celelalte țări nu se datorează exclusiv accesului la instrumente digitale, ci reflectă disparități profunde legate de infrastructură, educație digitală și abilitățile de a integra tehnologia în mod eficient. 

Dacă privim cu atenție datele din studiul Microsoft, observăm adevărata contradicție: tinerii români sunt cei mai înclinați din UE să folosească AI în viața de zi cu zi – peste 65% dintre ei le utilizează pentru traduceri sau divertisment. Adică potențialul există, dar rămâne neexploatat la scară largă în rândul populației adulte și, mai ales, în mediul profesional.

Factorul educațional este esențial. În loc să privim AI ca pe un „extraterestru digital” și un instrument care „ne lasă fără locuri de muncă”, ar trebui să îl integrăm în sistemul educațional încă din clasele primare și gimnaziale, dar și în programele de formare profesională pentru adulți. Abilitățile digitale nu ar trebui să mai fie privite ca un bonus educațional, ci trebuie să devină o competență de bază, similară cu cititul sau scrisul. Lipsa unei educații digitale solide creează nu doar un decalaj de performanță economică, ci și de oportunitate socială și profesională. Fără o alfabetizare digitală extinsă, România riscă să devină spectator la propria transformare digitală. Sectoarele economice din toată lumea se modernizează rapid, angajatorii cer tot mai des competențe AI pentru joburi din ce în ce mai diverse, iar noi riscăm să ne trezim prea târziu încercând să facem aceleași lucruri pe care le-am făcut întotdeanuna, să recuperăm…

Educația digitală trebuie să devină o investiție în viitor și nu mai trebuie privită ca un moft tehnologic. Școlile, universitățile, centrele de formare pentru adulți și autoritățile trebuie să colaboreze pentru a oferi programe relevante, practice și accesibile. Fie că este vorba despre înțelegerea etică a AI, abilități de utilizare a instrumentelor digitale sau competențe avansate de programare, soluția trece inevitabil prin educație.

În final, dacă vrem ca România să nu rămână la coada Uniunii Europene în adoptarea și utilizarea AI, trebuie să redescoperim ce înseamnă cu adevărat a învăța și a utiliza tehnologia inteligent, nu doar a o consuma pasiv. Pentru că viitorul nu este doar despre cât de repede adoptăm tehnologia, ci despre cât de bine o înțelegem și o folosim în beneficiul nostru.