Efectele lipsei de lumină din deciziile guvernanților: România urcă accelerat în topul european al prețurilor la energie

România a ajuns, paradoxal, să aibă cea mai scumpă energie electrică din Europa atunci când prețurile sunt raportate la puterea de cumpărare. În doar câteva luni de la re-liberalizarea pieței, facturile românilor au depășit praguri comparabile cu cele din Berlin, Bruxelles sau Paris, deși veniturile sunt de câteva ori mai mici. În spatele acestor cifre se ascunde o problemă structurală: închiderea accelerată a capacităților de producție fără a pune nimic în loc și absența unei politici energetice coerente care să susțină investițiile în surse interne.

Bucureștenii plătesc astăzi unele dintre cele mai mari facturi la energie din Europa, potrivit celui mai recent raport Household Energy Price Index (HEPI), din septembrie 2025. Acesta este realizat de Energie-Control Austria, MEKH – Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority și VaasaETT, în colaborare cu autorități de reglementare și operatori din 33 de țări europene (toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina). Cele mai scumpe capitale pentru consumatorii casnici rămân Berlin și Berna, urmate de Bruxelles, Praga și Dublin, însă România se apropie rapid de vârful clasamentului. După re-liberalizarea pieței de la 1 iulie, facturile au fost amplificate de majorarea TVA-ului de la 5% la 9% și de creșterea accizelor. Oficialii recunosc că românii plătesc, raportat la venituri, cea mai scumpă energie din Europa – efect direct al colapsului producției interne, după închiderea a peste 7.000 MW de capacitate.

Cum arată prețul pe KWh

Potrivit Indicele prețurilor energiei casnice pentru Europa (Household Energy Price Index for Europe) în luna august bucureștenii au plătit în medie un preț de 28,27 eurocenți/KWh, fiind imediat sub locuitorii Nicosiei (Cipru) care au plătit 28,28 eurocenți/kWh, și puțin peste locuitorii Luxemburg City, care au avut un preț mediu de 28,26 eurocenți/kWh. Dacă este să ne raportăm la capitalelei țărilor din Europa de Centrală și de Est, Bucureștiul le bate pe toate la preț. De altfel, bucureșteni au prețuri mai mari chiar și comparativ multe capitalelele țărilor occidentale, precum Paris, Madrid, Amsterdam etc.

Atunci când sunt ajustate la standardele puterii de cumpărare (PPS)  din fiecare țară, imaginea se schimbă dramatic. Astfel, prețurile la energie electrică duc consumatorii finali din Bucureștiul pe primul loc în topul celor mai scumpe energii. Cu un preț mediu de 48,23 PPS/100 kWh, Bucureștiul surclasează celelalte capitale ale Europei. Pe locul doi a fost Praga cu 43,81 PPS/100 kWh, iar pe poziția a treia s-a plasat Berlinul cu 36,88 PPS/100 kWh. În timp ce bucureștenii au acces la o energie extrem de scumpă raportată la puterea lor de cumpărare, locuitorii Budapestei au acces la una dintre cele mai ieftine energii din Europa. La un preț ajustat la puterea de cumpărare, locuitorii Budapestei au un preț mediu de 13,19 PPS/100 kWh, al doilea cel mai ieftin din Europa, în condițiile în care locuitorii Oslo, capitala Norvegiei, au un preț de 9,47 PPS/100 kWh. 

Defalcat, pe componentele care formează prețul final al energiei electrice facturate clienților rezidențiali din capitalele Europei, prețul efectiv al energiei electrice în august reprezintă în medie 50% din acesta, 28% este tariful de distribuție, 8% taxele pe energie și 14% TVA-ul. La noi, costul efectiv al energiei electrice este de 53% din costul facturii, ceea ce ne arată că este scumpă, în timp ce restul reprezintă tariful de distribuție și taxele. Sub această medie se plasează de exemplu Budapesta, unde costul energie electrice în factura finală este de doar 14%, ceea ce ne arată că la vecinii noștri prețul energiei electrice ca marfă este mic, în timp ce la Nicosia ajunge la 77% din prețul facturii pentru utilizatorul final. „În ultima lună, bazându-mă pe o analiză a preţului de pe piaţă, am avut în medie megawattul la 154 de euro, comparativ cu Franţa care era la 61 de euro şi, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare a românilor şi la veniturile românililor, da, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. Sunt datele Eurostat care confirmă acest lucru”, a confirmat Bogdan Ivan, ministrul energiei.

PZU și vulnerabilitățile sistemului energetic

În primul trimestru al anului 2025, prețurile spot ( prețurile angro medii de pe Piața pentru Ziua Următoare – PZU) la energie electrică în Europa au fost cu 49% mai mari față de aceeași perioadă din 2024, dar cu 38% mai mici față de nivelul din 2023. Creșterea a fost determinată de prețurile ridicate la gaze, scăderea producției eoliene și hidro, în ciuda unei producții de energie solară record și scăderea ușoară a cererii. În trimestrul al doilea s-a observat o scădere semnificativă. În România, prețul mediu angro în T1 2025 a fost de 148,3 de euro/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, situându-se peste media europeană și peste valorile înregistrate în Cehia (120 de euro/MWh) și Polonia (116 euro/MWh). 

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), numită și piața spot, este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare. Prețurile mari de pe această piață demonstrează vulnerbilitățile sistemului energetic national, dar formarea prețurilor aici are și o puternică componentă emoțională, spun specialiștii. Teama că nu își pot asigura necesarul de energie în baza portofoliilor, îi face pe participanții la această piață să plătească mai mult pentru achiziționarea energiei, mai ales că dacă ar genera dezechilibre în sistem, costurile pe care ar trebui să le suporte ar fi mult mai mari decât prețul plătit pe piața spot.

Prețul mediu al pieței pentru ziua următoare de la București, a fost, în septembrie 2025, de 492 lei/MWh (echivalentul a 97 euro/MWh), potrivit datelor publicate de OPCOM, operatorul pieței. În luna august, preț mediu a fost de 396 lei/MWh, ceea ce arată că odată cu venirea toamnei s-a înregistrat o creștere semnificativă a prețului mediu lunar al PZU, de peste 24 %. Această creștere consistentă a venit după ce în luna august comparativ cu luna iulie am avut o scădere a prețului mediu de la  525 de lei/MWh  la 396 de lei/MWh, ceea ce a însemnat o scădere de 25% față de luna anterioară. Luna octombrie a venit cu episode de răcire a vremii care a adus prețuri mai mari pe piața spot, acestea ajungând și la peste 700 lei/MWh. 

În septembrie au fost zile cu fluctuații foarte mari pe piața spot, în condițiile în care sistemul a beneficiat de multe ore de producție fotovoltaică. Mai ales în prima parte a lunii au fost zile de weekend cu prețuri negative la jumătatea zilei, și zile lucrătoare cu intervale orare cu preț zero. Situația s-a schimbat însă radical în vârfurile de seară când s-a atins și pregul de 2.000 de lei/MWh, chiar și în zilele în care la prânz erau ore cu prețuri negative sau zero, potrivit datelor OPCOM. De asemenea, se observă creștere ponderii tranzacțiile pe PZU de la 30,7 % din consumul național de energie electrică la 34%. Această dependență de PZU crește volatilitatea prețurilor, mai ales în perioade de consum ridicat sau producție limitată.

Analiza datelor OPCOM arată că sistemul energetic românesc (SEN) nu-și poate asigura în multe cazuri consumul de energie electrică în orele de vârf, atunci când nu poate beneficia de aportul fotovoltaicelor. În lunile de vară ale acestui an, situația a fost generată de consumul mai mare din cauza valului de căldură care s-a manifestat atât în România, cât și în regiune, dar și de producția scăzută de energie hidro. La apariția acestei situații au mai contribuit și avariile produse la unele grupuri energetice. „Avem o subproducţie de energie. Ce înseamnă? În aceşti ani am închis capacităţi energetice, deci centrale, în principal pe cărbune, dar nu am pus în locul lor în ritmul în care s-au închis alte surse de energie. Deci nu am terminat centrale pe gaz. Nu este cel mai mare preţ (la energie – n.r.) din Europa în România, dar la puterea noastră de cumpărare, la realităţile din această parte de Europă, este evident că este un preţ mare”, a explicat și Ilie Bolojan, premierul României.

Vine iarna, crește prețul energiei spot

Iarna se apropie cu pași repezi, iar situația din piața de energie este îngrijorătoare. Impredictibilitatea costurilor pentru achiziția energiei electrice și problemele financiare ale participanților din piață sunt tot mai des întâlnite. Potrivit unei analize recente realizate de către Dispeceratul Energetic Național (DEN), România nu-și va putea acoperi în iarnă consumul de energie din producția internă în orele de vârf și va trebui să apeleze la importuri. „Urmare a analizei efectuate, se constată faptul că atât în scenariul moderat, cât și în scenariul pesimist, vârful de consum nu se poate acoperi integral din producția internă, fiind necesar importul de energie electrică”, arată DEN în actul normativ care aprobă programul de iarnă. Potrivit DEN, importul de energie electrică ar urma să varieze între 1.600 și 4.300 MW putere orară, în funcție de scenariul luat în calcul. 

Scăderea prețurilor PZU din luna august a fost un semnal pozitiv, dar insuficient pentru a reduce imediat facturile consumatorilor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie ca reducerea prețurilor pe piața spot să se manifeste pe o perioadă mai lungă și să tragă în jos prețurile contractelor pe termen lung. Furnizorii au un „coș” de energie format în baza contractelor pe termen lung încheiate, iar impact în facturi se vede doar pe măsură ce expiră contractele vechi și se încheie altele noi, la prețuri mai mici sau la prețuri mai mari.  Ori reducerea pe piața spot s-a manifestat doar în august, iar în septembrie prețurile au crescut, tendință care se estimează că se va păstra și în lunile următoare. 

Consumul de energie, în declin 

În prima jumătate a anului 2025, consumul naţional de energie al României a scăzut uşor, cu 0,6%, în timp ce producţia a înregistrat o contracţie mai accentuată, de 10%, în ritm anual, arată o analiză realizată recent TradeVille. Exporturile au scăzut cu 11%, iar importurile au crescut cu 54%, transformând România într-un importator net de energie, cu un deficit de 2,4 TWh. În ceea ce priveşte mixul de producţie, termocentralele au avut cea mai mare pondere (32%), urmate de hidro (27%), nuclear (20%) şi regenerabile (19%). Capacitatea instalată naţională a crescut la 19,2 GW, iar cea a prosumatorilor a urcat la 2.726 MW, faţă de 1.500 MW la începutul lui 2024. Odată cu eliminarea plafonării preţurilor energiei şi gazelor de la 1 iulie 2025, facturile populaţiei au crescut semnificativ, cu posibile scumpiri între 53% şi 100%, ceea ce a dus la un salt al inflaţiei la 7,8% în iulie (vs. 5,7% în iunie). Regenerabilele au ajuns la o capacitate totală de peste 5.400 MW, depăşind centralele pe gaze şi cărbune, iar energia solară a devenit a doua sursă din sistem, după hidro. 

Prețul mediu pe piața PZU în 2025 (lei/MWh)

• Ianuarie – 693
• Februarie – 782
• Martie – 592
• Aprilie – 430
• Mai – 434
• Iunie – 434
• Iulie – 525
• August – 396
• Septembrie – 492,44

Sursa: OPCOM

Proiectele energetice sunt întârziate

În România au fost închise o o serie de termocentrale, însă proiectele de înlocuire ale lor sunt mult întârziate. Astfel, în perioada 2009 – 2022 s-au închis capacități de producție enrgie electrică însumând peste 7.000 MW, aproape cât 10 reactoare de la Cernavodă, fără a se pune altceva în loc. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că pregătește un proiect simplificarea investițiilor în punctele de interes național, care vor beneficia de un statut special, iar avizele de mediu vor fi acordate mai ușor. Este vorba, în special, despre proiectele hidrocentralelor începute înainte de 1989, dar nefinalizate nici astăzi, deși sunt gata în proporție de 80-90%, din cauza unor restricții de mediu.  Pe de altă parte, România poartă acum negocieri cu Comisia Europeană pentru a ni se permite să amânăm cu cel puţin 5 ani închiderea capacităţilor de producţie a energiei electrice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia şi din Valea Jiului. 

Ofertele pentru 2026

Furnizorii de energie au  lansat deja ofertele de preț pentru anul viitor, care vor intra în vigoare odată cu încheierea noilor contracte. Cea mai avantajoasă ofertă continuă să vină de la Hidroelectrica, cu un tarif de 1,07 lei/kWh, în ușoară creștere față de prețul actual. Marii furnizori, precum E.ON, Engie etc. vin cu oferte de 1,33-1,35 lei/KWh, aceasta fiind urmată de Nova Power&Gas și PPC Energie. În partea superioară a clasamentului se regăsesc și furnizori consacrați precum E.On și Engie, cu prețuri apropiate de 1,33–1,35 lei/kWh. Cele mai mari oferte, peste media pieței, depășesc 2 lei/kWh.