ETF-urile românești: performanță discretă, potențial uriaș

Piața de capital românească este orientată predominant spre acțiuni, însă de mai mulți ani oferta s-a îmbogățit considerabil, printre instrumentele financiare care pot fi tranzacționate aflându-se și obligațiuni (inclusiv titluri de stat), unități de fond și produse structurate sub forma certificatelor turbo și a warrant-urilor. După operaționalizarea Contrapărții Centrale, prevăzută pentru anul 2026, se vor adăuga și instrumente financiare derivate, în principal contracte futures și opțiuni.

În categoria unităților de fond intră și unul dintre cele mai populare instrumente financiare la nivel internațional, și anume ETF-urile (Exchange Traded Funds – fonduri de investiții tranzacționate la bursă). În România, popularitatea acestora nu a ajuns încă la nivelul pe care îl înregistrează în alte țări, valoarea medie zilnică tranzacționată fiind cea mai mică dintre toate instrumentele financiare disponibile la Bursa de Valori București. Totuși, în ultimii ani, situația s-a îmbunătățit mult față de anii anteriori. Valorile tranzacționate au crescut constant, trecând peste 100 mii de lei zilnic în 2021, la nouă ani de la înființarea primului ETF românesc, și peste 1 milion de lei doar trei ani mai târziu, în 2024. În acest an, valoarea a scăzut, dar rămâne peste pragul de 1 milion de lei zilnic, iar în cursul anului au fost lansate trei dintre cele șase ETF-uri tranzacționabile în acest moment la BVB. 

Din păcate, pe acest segment nu sunt implicați încă jucători mari din domeniul bancar, așa cum este cazul pe cel de certificate turbo, ceea ce ar contribui la popularizarea instrumentelor. Chiar și așa, cel mai mare ETF disponibil are o capitalizare considerabilă, de peste 600 de milioane de lei, ceea ce l-ar clasa pe locul 36 în topul emitenților de acțiuni de pe piața principală a Bursei de la București, între Conpet și Impact Developer and Contractor. De asemenea, chiar dacă tranzacțiile de pe piața de unități de fond (dominată de ETF-uri) sunt pe ultimul loc între clasele de instrumente, valoarea de 1,29 milioane de lei pe zi înregistrată pe parcursul anului curent plasează cele șase fonduri cumulate la egalitate cu valoarea înregistrată de Electrica în ultimele 60 de ședințe de tranzacționare, în condițiile în care compania este una dintre cele mai mari de la BVB și are peste jumătate dintre acțiuni disponibile la tranzacționare. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Electrica are o capitalizare de 7,64 miliarde de lei, față de doar 700 de milioane pentru ETF-urile cumulate, acestea având, așadar, o lichiditate mult mai bună în termeni relativi. În aceste condiții, putem concluziona că segmentul este unul mic în momentul de față, dar are potențial mare pentru viitor, cu condiția să fie abordat de mai mulți administratori de fonduri si popularizat la scară mai largă.

În prezent, acest sector este dominat categoric de cel mai vechi ETF de pe piață, fondul deschis de investiții ETF BET Patria-Tradeville, care urmărește evoluția indicelui principal al Bursei de Valori București, BET. În ultimul an, prețul unei unități a acestui fond a crescut cu 27,36%, în condițiile în care indicele BET a crescut cu 23%. Cum e posibil ca fondul să aibă o evoluție mai bună decât indicele, deși are costuri de tranzacționare și administrare? Răspunsul e simplu: indicele nu ia în calcul distribuțiile de dividende, fiind tras în jos de scăderile cotațiilor acțiunilor după trecerea datelor de înregistrare. Fondul încasează și dividende, pe care le reinvestește, de aici venind performanța superioară. Indicele BET-TR, care include și dividendele, a avut în același interval o creștere de 29,52%, iar BET-TRN, care include dividendele nete (după impozitare), de 28,83%.

Luând în considerare acest aspect, lucrurile par să se schimbe la 180 de grade, iar ETF-ul să nu mai fie la fel de interesant, din moment ce are performanțe sub indicele cu dividende incluse. Realitatea este, însă, că pentru un investitor individual replicarea indicelui este extrem de dificilă, iar dacă portofoliul este unul mic, costurile de tranzacționare pot reduce randamentul în mod dramatic. Cele câteva procente în minus față de performanța indicelui cu dividende incluse sunt acceptabile pentru cei care își doresc un randament apropiat de media pieței. Singurele alternative care pot în mod real să ofere randamente mai bune sunt fondurile de investiții administrate activ, conturile administrate discreționar și, desigur, administrarea activă a propriului portofoliu de active, pentru cei care au suficiente cunoștințe pentru asta.

Așa cum se poate observa în tabelul alăturat, distanța dintre cel mai mare ETF local și următoarele este una foarte mare, însă dacă ne uităm în trecut, vedem că sectorul a crescut constant de la apariția sa. Nu are sens să facem comparații cu oferta internațională de ETF-uri, care este una uriașă și extrem de diversificată, deoarece fiecare se adresează unui public țintă diferit. Așa cum se poate vedea din evoluția ultimilor ani, există un public țintă suficient de mare și pentru fondurile listate locale, iar acesta ar putea absorbi o ofertă mai diversificată din partea administratorilor de fonduri locali, dacă ea va apărea la Bursa de Valori București.