Actualitate
Eurostat: România, cel mai semnificativ avans din UE al preţurilor producţiei industriale, în august
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 2,3% în zona euro şi cu 2,1% în Uniunea Europeană şi în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, dar cele mai mari creşteri au fost în România, Bulgaria, Portugalia şi Estonia, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În august, comparativ cu perioada similară din 2023, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în România (2,8%), Bulgaria şi Portugalia (ambele cu 1,9%) şi Estonia (1,7%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Slovacia (minus 18,3%), Luxemburg (minus 6,9%) şi Franţa (minus 6,3%).
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere cu 1,7% a preţurilor bunurilor de capital, cu 1% a preţurilor bunurilor de folosinţă imediată şi cu 0,1% a bunurilor de folosinţă îndelungată, în timp ce au scăzut cu 7% preţurile la energie şi cu 0,8% preţurile bunurilor intermediare.
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,4% în Uniunea Europeană şi în zona euro în august, comparativ cu luna precedentă (când s-a înregistrat un avans de 0,7% în zona euro şi de 0,8%).
În august, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Estonia (2,2%), Grecia (1,7%) şi Spania (1,5%) şi Grecia (1,8%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Irlanda (minus 3,8%), Lituania (minus 1,7%) şi România (minus 1,6%).
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere cu 1,1% a preţurilor la energie, un avans de 0,2% a preţurilor bunurilor de capital, şi de 0,1% a preţurilor bunurilor de folosinţă imediată, în timp ce au scăzut cu 0,1% preţurile bunurilor intermediare şi ale celor de folosinţă îndelungată.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
Conform datelor recente ale Institutului Naţional de Statistică, în România preţurile producţiei industriale s-au majorat cu 2,7%, în luna august din acest an faţă de perioada similară din 2023.
În acelaşi timp, în ritm lunar, august vs iulie 2024, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,1%.
Datele INS relevă faptul, de la an la an, pe marile grupe industriale, preţurile din industria bunurilor de capital s-au majorat cu 6,58%, în industria bunurilor de uz curent au înregistrat o creştere de 3,51%, în industria energetică s-au majorat cu 2,43%, în timp ce industria bunurilor de folosinţă îndelungată a fost pe un trend ascendent, de 1,56%. Pe de altă parte, preţurile raportate în industria bunurilor intermediare au scăzut cu 0,39%.
Potrivit sursei citate, în funcţie de secţiuni şi diviziuni industriale, în luna august 2024, comparativ cu acelaşi interval din anul anterior, indicele preţurilor producţiei industriale (piaţă internă şi piaţă externă) a crescut cu 13,61% în Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, cu 6,25% în Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 2,67% în industria extractivă, respectiv cu 1,41% în industria prelucrătoare.