Fermierii așteaptă, politicienii discută. Fără depozitare și procesare, România pierde un miliard de euro pe an

PNL și PSD promiteau în campania electorală din 2020 că vor construi opt depozite regionale pentru produsele agricole. Măsura, care este o formă de sprijin pentru fermieri, se regăsește și în programul cu care a fost investit în parlament Guvernul Ciucă. Și cum în România promisiunile politicienilor sunt făcute ca să fie încălcate, niciunul din aceste depozite nu a fost ridicat după mai bine de patru ani.

Ultima piedică ivită în calea acestui proiect, de a cărui finalizare își leagă speranțele foarte mulți fermieri, este rotativa guvernamentală. „În acest moment lucrurile sunt blocate. Toată lumea spune că face, dar nimeni nu face nimic. Se așteaptă schimbările la nivelul ministerelor, iar dacă în particular vorbim despre Ministerul Agriculturii care trebuie să sprijine acest proiect, aici vor fi schimbări mari. Pentru demararea unui astfel de proiect este nevoie de o decizie politică”, au declarat pentru Income Magazine surse din zona producătorilor agricoli. După ce am ratat mai multe oportunițăți de construire a celor opt depozite de legume și fructe cu fonduri europene, acum Guvernul trebui să identifice noi surse de finanțare, dar coaliția de guvernare are alte priorități. Până când le va construi și va investi în procesare, România va continua să înregistreze un deficit comercial anual de peste un miliard de euro pe piața legumelor și fructelor.

Prețurile mici aruncă la coș producția

În timp ce eșecurile se tot adună, fermierii se plâng că sunt abandonați la voia marilor lanțuri de retaileri care fac regulile pe piață și impun prețurile de vânzare după bunul plac. Fără spații de depozitare cu climă controlată care să păstreze un timp îndelungat legumele și fructele, dar și facilități pentru preluarea lor, producția trebuie să se vândă imediat după recoltare pentru că altfel se strică.  Aproximativ 50-60% din producţia românească de fructe şi legume este comercializată în pieţele ţărăneşti organizate în centrele urbane şi la poarta fermei. Nu de puține ori însă prețurile oferite de marii comercianți sau de către samsari sunt foarte mici. Așa ajungem să vedem imagini ca cele apărute recent la televizor când mai mulți producători de lapte au preferat, în semn de protest, să-l arunce pe jos decât să-l vândă. Să ne aducem aminte de imaginele în care zeci de tone de tomate erau aruncate în sudul țării astă-vară pentru că piața era suprasaturată. Între timp, am reușit să devenim cel mai mare importator de fructe și legume proaspete din sud-estul Europei, cu un volum care depășește un milion de tone. El este concentrat, în special, în perioada sezonului rece, când lipsa spaților de depozitare speciale ne lasă fără producția internă. Puse în fața acestei situații, autorităților ar fi trebuit să reacționeze și să relanseze proiectul celor opt depozite regionale, dar au preferat să nu facă nimic. 

Retailerii și-au făcut propriile rețele

În timp ce statul român încă este cantonat în zona discuțiilor, marile rețele de retaileri și-au făcut propriile depozite. Ei reușesc să controleze tot lanțul, inclusiv producția, iar accesul pe piața va fi din ce în ce mai greu de făcut, ne spune Ionel Ario, președintele Federaţiei Naţionale  Pro Agro care reprezintă producători din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe. „O parte din problema depozitelor au rezolvat-o marii retaileri care au construit o astfel de infrastructură logistică în multe zone din țară. Dacă fermieri vor să intre cu produsele agricole în magazinele lor, trebuie să le ducă la aceste depozite pentru a fi preluate. Altă variantă nu este în așteptarea celor opt depozite tot promise de Guvern.”, susține Ionel Arion.

Doar construirea celor opt depozite regionale nu este suficientă. Dacă nu am închis lanțul nu am rezolvat problema. Continuăm să nu luăm în calcul problema asocierii. Dacă vom rămâne pe mai departe la proprietăți de unul-două hectare nu vom rezolva problema deficitului de produse agroalimentare. Guvernul și Parlamentul trebuie să gândească un mecanism de asociere benevol-obligatorie. Te poți asocia în ce cooperativă vrei, dar ești obligat să o faci. Pentru a te obliga să faci asta, îți voi da subvenții doar dacă ești într-o formă asociativă de producție, spune președintele Pro Agro.

PNS vine cu alocări de 3 mil. euro/proiect

Pentru fermierii care doresc să investească în spații de depozitare și procesare, Planul Național Strategic (PNS) de investiții în agricultură și industria alimentară pentru perioada 2023-2007 este o bună oportunitate. Fondurile nerambursabile vor acoperi până la 65% din valoarea unui astfel de proiect, dar nu mai mlt de 3 milioane de euro. Vor avea acces la finanțări cooperativele și societățile agricole, IMM-urile și întreprinderile mari. Și prin Planul Național Strategic 2019-2022 se prevedea alocarea a 120 de milioane de euro pentru pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale, luându-se în calcul chiar și o eventuală procesare a produselor. Cu ajutorul acestui program situația a evoluat, dar prea puțin față de necesar.

Lucrurile au rămas însă încremenite în proiect când vorbim despre zona guvernamentală. Introducerea inițiativei în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar fi fost o șansă pentru relansarea lui, dar Ministerul Agriculturii, condus la acea vreme de Adrian Oros, nu a venit cu un proiect închegat, astfel încât el să poată fi inclus în ultima variantă a PNRR care a fost trimisă la Bruxelles. Așa am ratat șansa finanțării prin PNRR, rămânând mai departe la stadiul de promisiuni.

Pentru fermieri, o nouă rază de soare a apărut la începutul anului 2022 când Asociaţa Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR), care reprezintă circa 35% din totalul pieței de distribuție tradițională de bunuri, a anunțat că  încearcă să identifice surse de finanțare cu ajutorul cărora să poată fi pus în practică programul privind „Reţeaua de 8 depozite regionale” pentru colectarea şi comercializarea produselor preponderent agricole. Implicarea asociației în acest proiect era explicată prin faptul că inflația, creșterea prețurilor la produsele alimentare și problemele pe lanțul de aprovizionare pot fi atenuate prin consolidarea rolului distribuţiei şi scurtarea lanţurilor de aprovizionare. Din păcate însă, nici aici lucrurile nu au mers mai bine, așa că nu s-a pus nici o cărămidă la temelia depozitelor promise, dar asociația nu a abandonat proiectul și așteaptă acum formarea noului guvern.

Depozitele pentru cereale, abandonate 

Pe fondul panicii instalate în toată lumea din cauza pandemiei de COVID-19, Guvernul și-a adus aminte că securitatea alimentară este vitală. Așa că a lansat la începutul anului 2021 o consultare de piață în vederea organizării ulterioare a unei licitații în vederea achiziției unor studii de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Realizare depozite regionale de cereale”, cu capacitate totală de stocare de 155.000 de tone. Depozitele regionale erau prevăzute a fi amplasate în județele Ialomița (capacitate de stocare: 30.000 tone); Sibiu (35.000 tone); Sălaj (15.000 tone); Bacău (35.000 tone) și Caraș-Severin (40.000 tone)”, se menționa în documentația aferentă consultării de piață. Deși de atunci au trecut mai bine de doi ani, licitația pentru construirea lor nu a mai fost lansată.