Finanțele României au luat modelul defaultului grecesc: Cheltuielile cresc, deficitele se adâncesc

Finanțele României intră pe un teren periculos chiar de la începutul acestui an. Datele de pe primele două luni publicate de Ministerul Finanțelor arată că România are deja un deficit de 1% din Produsul Intern Brut, ceea ce fapt imposibil de îndeplinit ținta deficit de 4,4% pe care s-a construit bugetul. În acest ritm, mai pe scurt, Guvernul nu are decât două variante: ori se apucă să taie din cheltuieli, ori se împrumută mai mult. 

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,07 % din PIB, respectiv 17,04 miliarde de lei, conform cifrelor publicate de ministerul Finanțelor, care susține că deficitul bugetar este „datorat” de creșterea volumului de investiții cu 85,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. O privire mai atentă asupra veniturilor pe primele două luni arată o serie de detalii îngrijorătoare, ce ne arată cât de fragilă este, de fapt, stabilitatea financiară a țării. Creşterea deficitului bugetar în primele două luni ale acestui an a fost influenţată şi de încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Primul lucru care îți atrage atenția atunci când te uiți pe raportul execuției bugetare sunt cheltuielile care au înregistrat o creștere de 17%. România a cheltuit în primele două luni ale anului peste 90 de miliarde de lei, la venituri de aproape 74 de miliarde de lei. Ministerul Finanțelor spune că o parte semnificativă din aceste cheltuieli s-au dus pe compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei noncasnici. Pentru aceste compensații, statul a plătit 1,6 miliarde de lei, conform Finanțelor. 

Scădere uriașă la încasările din accize 

Cum spuneam, o privire atentă asupra încasărilor de la buget ascunde detalii îngrijorătoare. Unul dintre aceste detalii este scăderea uriașă a încasărilor din accize. Veniturile din accize au însumat 5,32 miliarde de lei, consemnând o scădere de 9,1% (an/an). Această evoluție este explicată de contracția cu 11,9% a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, respectiv cu 6,1% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condițiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. O scădere substanțială a fost înregistrată, de asemenea, la încasările din impozitul pe profit, capitol la care statul a obținut cu 72 de milioane de lei mai puțin (16%). 

Cu toate acestea, veniturile la buget au reușit totuși să se mențină pe plus datorită impozitului pe salarii. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 7,16 miliarde de lei, înregistrând o creştere semnificativă faţă de nivelul încasat în aceeaşi lună a anului trecut (42,4%), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (261,2%), veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (23%, respectiv 9,6%).

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,5%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

Numai pe dobânzi s-au cheltuit 7 miliarde de lei

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 90,98 miliarde de lei, acestea au crescut în termeni nominali cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele două luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 5,4% din PIB la 5,7% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 20,17 miliarde de lei, în creştere cu 7,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 11,47 miliarde de lei, în creştere cu 23,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 24,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 25% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

La capitolul dobânzi, lucrurile arată înfiorător. România a cheltuit 7 miliarde de lei doar pe dobânzi în primele două luni ale anului, creșterea față de perioada similară a anului trecut fiind de 60%. Altfel spus, din veniturile pe care le avem la buget, 10% dăm doar pe dobânzile la împrumuturile pe care le avem. Plățile de dobânzi s-au majorat „ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internațional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina,” spune Ministerul Finanțelor. Altfel spus, ministerul condus de Adrian Câciu justifică creșterea cheltuielilor cu dobânzile spunând că de vină sunt inflația și războiul din Ucraina. 

Totuși, capitolul la care cheltuielile au explodat sunt subvențiile, unde avem o creștere de aproape 150%. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,46 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (951,16 milioane de lei), care reprezintă 27,52% din totalul cheltuielilor cu subvențiile. Așadar, mai mult de un sfert din subvențiile acordate de stat pentru facturile la energie nu s-au dus la consumatorii de rând, ci la consumatori noncasnici. 

Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 8 miliarde de lei, în creştere cu 85,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 4,34 miliarde de lei, conform cifrelor de la Finanțe. 

Cheia este la ANAF 

Ca o ironie a sorții, bugetul pe anul 2023 a fost construit pe un deficit în scădere față de anul trecut, deși situația este exact invers, cel puțin așa cum arată cifrele pe primele două luni ale anului. Mai precis Guvernul și-a propus ca anul acesta să aibă un deficit de 4.4% din PIB, față de cel de 5,7% cu care s-a închis bugetul pe anul trecut. Una dintre pistele importante pe care statul va încerca să meargă este îmbunătățirea colectării, iar pentru acest lucru cheia este la ANAF. Mai precis, la digitalizarea ANAF. Acesta este și motivul pentru care se vorbește tot mai intens despre acest subiect, pentru digitalizarea mai rapidă a ANAF înseamnă încasări mai mari la buget. Lucian Heiuș, președintele ANAF, a recunoscut deschis de curând că încadrarea în ținta de deficit depinde, în mare măsură de instituția pe care o conduce. „Ce se aşteaptă de la ANAF anul acesta? Întrebarea asta trebuie privită şi din prisma celui care pune întrebarea. Dacă ar fi din partea Guvernului, se aşteaptă ca noi să asigurăm resursele financiare necesare ca statul să funcţioneze – şi să reuşim să ne încadrăm în acel deficit de 4,4% din PIB, stabilit prin Planul de convergenţă,” a declarat Heiuș. 

Dacă ANAF nu reușește să mențină un ritm ridicat al încasărilor, ceea ce probabil se va întâmpla, rămân doar cele două alternative: reducerea cheltuielilor sau împrumuturi mai mari. Doar că este greu de crezut că decidenții politici vor tăia cheltuielile în condițiile în care în 2024 sunt alegeri.