Agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi a revizuit perspectiva de ţară de la negativă la stabilă, a anunţat, sâmbătă, Ministerul Finanţelor.
Această este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României operată de această agenţie din aprilie 2020.
În comunicatul agenţiei de evaluare financiare se arată că inflaţia a crescut semnificativ în 2022 în România, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea statelor europene. Rata anuală medie a inflaţiei în 2022 a fost 12%. Inflaţia este aşteptată să scadă anul acesta, în special datorită efectelor de bază pe termen scurt. Fitch previzionează o rată anuală medie a inflaţiei în 2023 de 9,3% şi de 5,6% în 2024, încă semnificativ peste ţinta de inflaţie de 2,5%, în timp ce riscurile sunt îndreptate în sus.
Banca Naţională a României (BNR) a înăsprit gradual condiţiile monetare deoarece perspectivele privind inflaţia s-au înrăutăţit. Rata dobânzii de referinţă a crescut la 7% în ianuarie 2023, de la 1,25% în septembrie 2021. În pofida înăspririi politicii monetare, condiţiile monetare nu sunt în mod special restrictive deoarece ratele reale ale dobânzilor au fost negative din pandemie.
Ancora fiscală cheie pentru Guvern este să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2024 pentru a ieşi din procedura de deficit excesiv (EDP) în care a intrat România înainte de pandemie, când încă funcţionau reglementările fiscale europene. Deoarece viitorul reglementărilor fiscale europene este mult mai nesigur în urma suspendării lor, Fitch se aşteaptă ca constrângerile legate de ESP să fie mai puţin severe pentru România.
Deficitul de cont curent (CAD) a fost 26,5 miliarde de euro, 9,3% din PIB, comparativ cu 7,2% din PIB în 2021 şi 4,9% din PIB în 2020. Bugetul României şi deficitul de cont curent sunt ambele semnificativ mai ridicate decât în alte state cu acelaşi rating şi stau la baza problemei dublului deficit. Deteriorarea CAD este cauzată de o combinaţie de factori, inclusiv şocul din sectorul energiei şi nivelul ridicat al importurilor. În pofida nivelului ridicat al deficitului de cont curent, România nu se confruntă cu presiuni de finanţare externe, bazându-se pe creşterea semnificativă a rezervelor internaţionale. Rata de schimb este în linii mari stabilă faţă de euro.
Fitch estimează o reducere a deficitului de cont curent în perioada 2023-2024, în conformitate cu drumul spre consolidarea fiscală şi redresarea graduală a exporturilor. Cu toate acestea, Romania va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent din Europa Centrală şi de Est (CEE) şi din rândul statelor cu rating din categoria „BBB”, reflectând parţial dificultăţile legate de competitivitate.
Sectorul bancar din România este bine capitalizat (indicele total al capitalului era de 21,7% la finalul lui 2022), lichid şi finanţat cu depozitele clienţilor locali (rata împrumuturilor brute din depozitele clienţilor era 71% la finalul lui 2022). Sectorul bancar îşi menţine una din cele mai ridicate expuneri la datoria suverană în rândul ţărilor din CEE, portofoliul sectorului de titluri de credit reprezentând 22,4% din activele sale, conţinând în mare parte obligaţiuni suverane.
