Florin Spătaru, ministrul economiei: Suntem în discuții cu mai multe companii mari care doresc să investească în România

Ministrul economiei, Florin Spătaru, susține că nivelul ridicat al investițiilor străine directe de anul trecut are ca explicație atât stabilitatea politică, cât și numeroasele atuuri ale economiei românești. În interviul acordat revistei Income, demnitarul a vorbit despre avantaje competitive ale României și a explicat obiectivele proiectelor derulate de ministerul pe care îl conduce. Astfel, atragerea capitalului străin și încurajarea capitalului românesc, mai ales prin scheme de ajutor de stat, reprezintă priorități ale mandatului său. În ceea ce privește companiile la care Ministerul Economiei este acționar majoritar, Florin Spătaru susține că multe au trecut anul trecut de la pierdere la profit, iar unele au beneficiat chiar și de investiții record. Ministrul încă nu știe dacă își va păstra portofoliul după ce are loc rotativa guvernamentală, dar recunoaște că și-ar dori să rămână în funcție deoarece are multe proiecte importante începute și ar vrea să le vadă implementate.

Income: Se spune că statul este cel mai prost administrator. Ca ministru al economiei, v-ați lămurit de ce?

Florin Spătaru: Eu nu sunt adeptul aceste idei, că statul este cel mai prost administrator. Statul trebuie să-și creeze procedurile necesare pentru a-și stabili foarte clar obiectivele. Și bineînțeles că administratorii pe care îi pune, inclusiv echipele manageriale, trebuie să respecte obiectivele stabilite. Atât timp cât obiectivele nu sunt foarte clare, atunci e normal ca rezultatele să fie unele neconcludente. Ce pot să vă spun este că, în 2022, o bună parte din companiile pe care le am în subordine au devenit profitabile. Asta înseamnă că, printr-un mesaj foarte clar venit din partea acționarului principal – Ministerul Economiei – și din partea ministrul economiei, consiliile de administrație au obiective clare și companiile pot deveni profitabile. Aici este vorba de o legătură directă între a fi un bun acționar și a pune oamenii cu competențe acolo unde trebuie. 

Income: În 2021, trei sferturi dintre companiile la care Ministerul Economiei avea capital majoritar erau pe pierdere. S-a schimbat ceva anul trecut?

Florin Spătaru: Din datele pe care le am am, din 34 de companii, 20 de companii sunt sunt profitabile. Asta dă măsura performanței, inclusiv a ministerului și a ministrului. Asta e, de fapt, buna administrare pe care trebuie să o faci: să înțelegi de ce au nevoie acele companii, să vii cu investiții și să vii cu un plan de acțiune pe care să-l transmiți corespunzător. Sunt companii care au fost profitabile în 2021 și care au primit 50% din profitul pe care l-au realizat pentru investiții. Ce generează la aceste investiții? Generează la rândul lor profit. Sunt companii din industria de apărare care au primit finanțări pentru investiții cum n-au mai primit în ultimii 30 de ani. 

Income: Unele companii care aparțin de Ministerul Economiei sunt și în zone în care situația de piață de anul trecut a ajutat la obținerea unor rezultate bune… 

Florin Spătaru: Bun, situațiile conjuncturale bineînțeles că ar putea ajuta, dar haideți să ne uităm că acele companii beneficiază de investiții, majorări de capital social din partea Ministerului Economiei, cum nu s-a mai întâmplat. Nu putem să mergem la nesfârșit cu o tehnologie veche și să avem pretenții ca că vom deveni profitabili. 

Income: Unde s-a investit în industria de apărare?

Florin Spătaru: Sunt investiții în linii complete de producție tocmai pentru a mări eficiența și a automatiza într-o proporție ceva mai mare aceste unități de producție. Pe de altă parte, sunt și investiții de înlocuire a unor echipamente care erau nefuncționale sau erau vechi. Acest proces investițional va continua și el se va regăsi în strategia pentru industria de apărare. De asemenea, ne uităm la parteneriate cu companii mari, internaționale, tocmai pentru a putea să dezvoltăm aceste unități atât pentru necesarul Ministerul Apărării Naționale, pentru necesarul intern, dar cât și pentru a putea accesa piața externă. De altfel, am și propus crearea unei agenții în așa fel încât România să poată să livreze prin contracte G2G pe piețele internaționale. 

Income: Cam toată comunicarea Guvernului este pe măsuri sociale și mai puțin pe lucruri care s-ar fi făcut pentru economia privată. Ce ați făcut în mandatul dumneavoastră pentru antreprenori?

Florin Spătaru: La Ministerul Economiei am lansat trei scheme de ajutor de stat pentru pentru sectoarele economice. Este o schemă pentru economia circulară – săptămâna trecută am anunțat câștigătorii, sunt 47 de companii care vor beneficia de ajutor de minimis pentru proiecte de economie circulară -, suntem la al treilea apel la schema de minimis pe creștere a competitivității și avem schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, care va duce la creșterea unor investiții în industria prelucrătoare tocmai pentru a diminua deficitul balanței comerciale. 

Income: Tocmai acest ultim program a fost criticat puternic pentru modul în care s-au ales companiile care vor beneficia de ajutor.

Florin Spătaru: Acest ghid a fost discutat cu mediul de afaceri și a avut ca bază de referință alte scheme de ajutor de stat care au fost implementate în anii anteriori pe retehnologizare. Nu sunt criterii care să fi fost adăugate suplimentar de Ministerul Economiei. Noi am avut ca obiectiv principal dezvoltarea de unități de producție în zone în care intensitatea ajutorului de stat este mare. Un alt criteriu de care am ținut cont e legat de reducerea deficitului balanței comerciale. Tocmai de aceea, companiile care au aplicat și au avut un punctaj maximal s-au încadrat în acele coduri CAEN puse la dispoziție de INS. Eu pot să spun un singur lucru: această schemă a fost insuficient finanțată, pentru că, dacă ar fi fost finanțată corespunzător, cele 27 de proiecte cu punctaj maxim de 100 de puncte ar fi putut fi finanțate și am fi avut multe proiecte cu rezultate foarte bune. Apoi, trebuie să țineți cont că acele companii, care au s-au încadrat în acel plafon de 150 de milioane de euro pentru apelul numărul unu, sunt companii care fac parte din grupuri mari. Pe de altă parte, nu se vor prefinanța aceste investiții. Acestea vor fi decontate după ce investiția se realizează și e validată de către echipa de monitorizare a Ministerului Economiei, în așa fel încât orice proiect care nu se va realiza corespunzător nu va fi finanțat. Mi-aș fi dorit foarte mult ca acele companii, cel puțin cele care au 100 de puncte, să fie toate finanțate. Din păcate, avem acest buget limitat. Am spus că ne dorim ca această schemă să fie una multianuală, să fie notificată corespunzător la Comisia Europeană și să avem cel puțin un buget de 500 de milioane de euro în fiecare an. Prin acest buget am fi putut să finanțăm aproape 70% din aceste proiecte. 

Income: Indiferent dacă va crește această finanțare anul viitor, aveți de gând să le modificați criteriile de de acordare? 

Florin Spătaru: Aceste criterii vor fi reevaluate tocmai pentru a pentru a putea răspunde corespunzător cererilor din piață. Și la nivel european, ghidul de acordare a schemelor de ajutor de stat se va modifica începând cu luna iunie. Acest ghid va fi modificat substanțial, va fi în transparență decizională și ne așteptăm ca atât asociațiile profesionale, cât și celelalte entități să vină alături de noi să discutăm concret cum am putea să facem un astfel de ghid în așa fel încât el să fie funcțional, să avem investiții realizate la timp și, de asemenea, să încurajăm companiile care vor acționa în direcția reducerii deficitului de balanță comercială. Avem deja o propunere din partea Asociației Exportatorilor din România, care spune că această analiză pe baza codurilor CAEN s-ar putea să nu fie suficientă și ne-au propus ca aceste criterii de selecție sau punctaje suplimentare să fie date pe codurile vamale ale importurilor pe care pe care le realizăm. Bineînțeles, este o idee bună pe care pe care o analizăm și vrem s-o introducem în noul ghid. 

Income: La cât s-au ridicat investițiile străine anul trecut și ce estimare aveți pentru pentru acest an?

Florin Spătaru: Investițiile străine în 2022 au fost 11 miliarde. Este un rezultat foarte bun și se datorează stabilității economice și politice pe care a pe care am avut-o, dar ne dorim să păstrăm acest trend tocmai pentru că România are câteva avantaje competitive de care investitorii străini țin cont. Mai mult, suntem într-o altă conjunctură geo-economică și atunci va trebui să ne intensificăm eforturile atât de comunicare cu companiile mari care doresc să-și dezvolte afacerile, dar, de asemenea, vreau vreau să ne intensificăm eforturi de comunicare cu capitalul românesc, cu companiile românești, tocmai pentru a putea fi sprijinite să se dezvolte corespunzător.

Income: Prin ce atrage România capitalul străin? 

Florin Spătaru: În primul rând, România atrage prin capitalul uman pe care îl are și prin acest potențial de inovare care se găsește în multe sectoare economice. Pe de altă parte, vorbim de o independență energetică, avem un plan energetic și avem fonduri care vor fi alocate atât pentru dezvoltarea de surse de energie regenerabilă, dar și pentru dezvoltarea unui ecosistem în domeniul hidrogenului. Bineînțeles, sunt și celelalte avantaje competitive care au funcționat și în anii anteriori, legate de costul forței de muncă, de infrastructură, de disponibilitatea spațiilor pentru a putea dezvolta aceste companii. Suntem în discuții cu mai multe companii mari care doresc să investească în România și tocmai de aceea în Ministerul Economiei am și creat echipe cu ajutorul cărora să punem la dispoziție informațiile necesare pentru a putea lua decizii într-un timp cât mai scurt. 

Income: Sunt și investitori mari care vor să intre în industria de apărare? 

Florin Spătaru: Da! Am discutat cu ei despre avantajele competitive pe care le-ar putea avea, pentru că România pentru sectorul apărării va avea la dispoziție un buget de 25 de miliarde de euro, cu ajutorul cărora se pot achiziționa bunuri și servicii. Vorbim de parteneriate cu companii mari, cu un procent din piață corespunzător pe fiecare sector în parte. Prioritatea numărul unu a ministerului este dezvoltarea une fabrici pentru producția de pulberi, retehnologizarea și creșterea capacității de producție pentru producția de muniții, dar și parteneriate cu companii mari pentru producția de echipamente pentru sectorul aeronautic, pentru zona terestră și pentru mobilitate terestră. 

Income: Cum vedeți dumneavoastră privatizarea companiilor pe care le deține statul? 

Florin Spătaru: Statul român trebuie să-și păstreze un procent semnificativ în acționariatul companiilor din domenii strategice. Și tocmai de aceea am propus și avem proiecte legislative care au fost și aprobate în Guvern prin care statul să-și poată exprima în aceeași măsură ca un investitor privat dreptul de a deveni acționar sau de a înființa companii cu acționariat de stat. Pe de altă parte, această îmbinare între interes public și interes privat trebuie să funcționeze corespunzător, tocmai pentru a asigura și transparența necesară. Sunt un adept al investițiilor private, dar, de asemenea, sunt un adept al implicării statului în domenii strategice din economia națională.

Income: Nu este neapărat domeniul dumneavoastră, dar sunt discuții despre creșterea deficitului bugetar. Pentru a acoperi deficitul bugetar, credeți că este o soluție viabilă taxarea suplimentară a companiilor?

Florin Spătaru: Interesul meu, ca ministru al economiei, și al ministerului este să punem la muncă banii, să asigurăm investițiile necesare tocmai pentru a crea venituri suplimentare pentru bugetul de stat. Încurajarea investițiilor și retehnologizarea, cu siguranță, reprezintă baza unui buget național sustenabil. Voi pleda întotdeauna pentru creșterea veniturilor bugetului de stat prin aceste investiții și prin atragerea de investiții în economia națională. 

Income: Clădirea în care funcționează Ministerul Economiei este în paragină. S-a rezolvat ceva în mandatul dumneavoastră?

Florin Spătaru: Am finalizat toată documentația necesară pentru predarea acestei clădiri către Compania Națională de Investiții, toată documentația cadastrală, am făcut curățenie în acea clădire și suntem în acest moment în faza în care Ministerul Dezvoltării va trebui să aprobe în săptămânile următoare bugetul necesar pentru a începe această investiție și această modernizare. Vorbim de un buget de aproximativ 176 de milioane de lei, care sper ca în perioada imediat următoare să fie aprobat și, după atâția ani, să începem investițiile într-o clădire emblematică pentru Calea Victoriei și pentru centrul Bucureștiului. Împreună cu angajații ministerului, am reușit să finalizăm într-o perioadă scurtă ceea ce n-au făcut mulți miniștri ai economiei și sper ca în următoarele trei săptămâni să putem anunța că acest buget a fost alocat și că vom începe cât mai repede investițiile și lucrările la noua clădire. În același timp, n-am stat degeaba și am alocat bani pentru modernizarea birourilor din clădirea care este funcțională, pentru că și acolo erau probleme de ani de zile care nu fuseseră rezolvate. 

Income: Se apropie momentul rotativei. Dumneavoastră veți mai face parte din Guvern? 

Florin Spătaru: Ce pot să vă spun este că îmi doresc să continui proiectele pe care le am, pentru că sunt proiecte cu impact major în economia națională. Povesteam despre o schemă de ajutor de stat pentru producția de materiale de construcție, vorbim de schemă pentru procesarea în industria alimentară și susținerea, de asemenea, a companiilor energo-intensive. Aceste proiecte sunt în fază finală. Discutăm cu Consiliul Concurenței, urmează să facem notificările necesare și vor constitui baza unei economii sustenabile a României. Tocmai de aceea îmi doresc să continui aceste proiecte și să le începem într-un timp cât mai scurt posibil.