FMI cere disciplină fiscală în cel mai semnificativ an electoral din istoria lumii

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut ţărilor să ţină sub control cheltuielile şi să-şi reconstruiască rezervele fiscale, deşi a admis că aceste cerinţe s-ar putea dovedi dificil de realizat în cel mai semnificativ an electoral din istoria lumii, transmite Reuters.

Un număr record – 88 ţări – care au mai mult de jumătate din populaţia lumii au avut sau vor avea alegeri naţionale în 2024, iar guvernele tind să cheltuiască mai mult şi să taxeze mai puţin în timpul anilor electorali, avertizează FMI.

Cel mai acut risc la adresa finanţelor publice vine în urma numărului record de alegeri care au loc în 2024, ceea ce a dus la denumirea de „marele an electoral”, se arată în noul Monitor Fiscal publicat miercuri de FMI.

În noiembrie sunt alegeri prezidenţiale în SUA, în timp ce luna aceasta începe votul în India. De asemenea, au fost deja alegeri în Taiwan, Portugalia, Rusia şi Turcia.

Depăşirea resurselor bugetare este mult mai probabilă în timpul anilor electorali, un risc amplificat de majorarea cererii pentru cheltuieli sociale. Deficitele în timpul anilor electorali tind să depăşească estimările cu 0,4 puncte procentuale, comparativ cu anii în care nu se organizează alegeri, avertizează FMI.

Instituţia financiară internaţională atrage atenţia că perspectivele slabe de creştere şi ratele ridicate ale dobânzilor vor exercita presiune suplimentară asupra spaţiului fiscal în majoritatea ţărilor.

Economia mondială ar urma să înregistreze încă un an de creştere lentă, dar constantă, pe fondul avansului SUA, al dificultăţilor provocate de inflaţia ridicată, al cererii slabe din China şi Europa şi al efectelor negative cauzate de cele două războaie regionale, se arată în cel mai recent raport „World Economic Outlook”, publicat marţi de FMI.

Miercuri, FMI a apreciat că perspectivele economiei mondiale s-au îmbunătăţit în ultimele şase luni, dar multe ţări încă sunt afectate de nivelul ridicat al datoriei şi al deficitului, ţinând cont de ratele ridicate ale dobânzilor şi diminuarea perspectivelor pe termen mediu.

Economiile avansate, excluzând SUA, cheltuiesc cu trei puncte procentuale mai mult decât înaintea pandemiei, iar cele emergente, excluzând China, cu două puncte procentuale în plus comparativ cu perioada pre-pandemică, se arată în raport.

Datoria publică mondială a urcat la 93% din PIB în 2023 – cu aproximativ 9 puncte procentuale peste nivelul de dinaintea pandemiei. Creşterea este condusă de SUA şi China, unde datoria a crescut cu mai mult de 2 puncte procentuale şi, respectiv, 6 puncte procentuale.

FMI crede că ţările ar trebui să retragă unele măsuri de sprijin introduse în timpul pandemiei şi să-şi reconstruiască rezervele fiscale, în special acolo unde sunt ridicate riscurile suverane (viabilitatea financiară a unui stat suveran).

„Guvernele ar trebui să renunţe imediat la politica fiscală din timpul pandemiei, inclusiv la subvenţiile la energie, şi să adopte reforme pentru reducerea cheltuielilor, în timp ce-i protejează pe cei mai vulnerabili”, apreciază FMI.

Economiile avansate cu tendinţă demografică de îmbătrânire a populaţiei ar trebui să reformeze sistemele de pensii şi de sănătate, pentru a ţine sub control presiunile privind cheltuielile. Ele trebuie de asemenea să-şi majoreze veniturile având ca obiectiv profiturile excesive, ca parte a sistemului de impozit pe profit, susţine FMI.

Statele emergente şi în curs de dezvoltare ar putea majora veniturile fiscale îmbunătăţindu-şi sistemele de impozit, extinzând baza de impozitare şi consolidând capacitatea instituţională – care ar putea aduce încă 9% din PIB.