Analize

Fondurile de investiții au revenit pe ușoară creștere în primul trimestru al anului

Posted on

Foto: iStock

Fondurile deschise de investiții, adică fondurile în care oricine poate investi indiferent de sumă și se poate retrage oricând, au avut un an 2022 plin de turbulențe și volatilitate. Mulți investitori au preferat să își retragă banii din fondurile cu investiții în acțiuni listate, cele mai vulnerabile la scăderea provocată de situația generală a economiilor. Anul acesta, însă, situația s-a calmat, iar vânzările s-au redus, astfel încât acum putem vorbi de intrarea pe un nou trend de creștere a investițiilor. 

Față de maximele din 2021, fondurile deschise de investiții mai au de recuperat la nivelul valorii activelor administrate aproximativ 15%, conform datelor Asociației Administratorilor de de Fonduri (AAF) de la sfârșitul primului trimestru al anului. AAF și Bursa de Valori București (BVB) au organizat săptămâna trecută dezbaterea „Fondurile locale de acțiuni în contextul internațional”, unde s-au discutat perspectivele acestui segment în condițiile existente de piață. „Dacă ne uităm în trecut observăm că active similare cu ce avem acum mai erau în 2017, însă structura era cu totul alta. Fondurile deschise de investiţii atunci aveau puţin peste 50%, iar în prezent sunt la 40%, diferenţa de 60% fiind reprezentată de activele fondurilor de investiţii alternative”, spune Jan Pricop, directorul executiv al AAF. „Referitor la numărul de investitori, vedem că la sfârșitul lunii aprilie numărul total a crescut cu 12.000 față de luna anterioară și o majorare de 200.000 față de septembrie 2020, când am demarat noi, AAF, proiectul Economisește inteligent”, arată și Horia Gustă, președintele AAF. Numărul total de investitori în fondurile de investiții a ajuns la aproximativ 495.000, conform datelor AAF. 

Valoarea activelor nete ale fondurilor la finele primului trimestru, de 17,6 miliarde lei, era în scădere anuală de aproape 21%, dar în ușoară creștere, de 0,9%, față de sfârșitul anului trecut. „Intrările nete au fost în continuare negative, deci practic am avut ieşiri nete, respectiv răscumpărările au depăşit valoarea subscrierilor, însă aceştia s-au diminuat puternic„, a spus Jan Pricop, care a precizat că valoarea ieșirilor nete a fost de 220 milioane lei. 

Situația s-a îmbunătățit anul acesta ca urmare a evoluției situației geo-politice internaționale și a riscurilor asociate. „A fost un început de an mult mai puţin turbulent decât în 2022. Din fericire, factorii de risc s-au mai estompat, chiar dacă nu au dispărut în totalitate. Temerile legate de rularea conflictului din Ucraina s-au mai diminuat, dar rămâne un risc latent. De asemenea, ne aflăm deja într-o fază de scădere a inflaţiei, iar criza de pe piaţa energetică s-a estompat destul de mult faţă de anul precedent”, spune Robert Burlan, head of investment management, Raiffeisen Asset Management. Indicele local BET are plus 5,4% anul acesta şi 0,9% în ultimele 12 luni. Prin comparaţie, benchmark-ul paneuropean Stoxx 600 afişează dinamici de 9%, respectiv 7% în aceleaşi perioade.

Apetența investitorilor mici pentru fondurile deschise de investiții în dauna celor de pe bursă se vede în numărul de investitori. Dacă fondurile se apropie de jumătate de milion de investitori, la BVB numărul total este de 142.000, dintre care 35.000, adică un sfert, au în portofoliu doar titluri de stat Fidelis, emise de Ministerul de Finanțe, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. 

În așteptarea Hidroelectrica

Contextul internațional rămâne complex și în prezent, cu un război care continuă în Ucraina, cu inflație și dobânzi ridicate. Instituțiile financiare din Statele Unite ale Americii și din Europa încă dau de furcă investitorilor de pe piața de capital. „O altă situaţie este determinată de faptul că, iată, avem o grevă generală a profesorilor, urmează modificări politice, guvernamentale şi cu toate astea ne aflăm între un IPO, de asemenea, care tocmai s-a încheiat fără un succes şi suntem în aşteptarea, poate, a celui mai mare IPO de care se vorbeşte cred că de vreo 10 ani, cel puţin 10 ani. Sperăm ca măcar acesta să se termine cu succes. E vorba de Hidroelectrica”, spune Horia Gustă. 

Listarea Hidroelectrica, așteptată pentru luna viitoare, este unul dintre motivele pentru care investitorii de la BVB sunt în expectativă și fac rezerve de bani pentru a participa la IPO-ul Hidroelectrica. „Sunt de acord că IPO-ul Hidroelectrica va elibera energii nebănuite, bani care stau pe margine vor fi puşi la muncă, România va intra în atenţia investitorilor instituţionali mari. Contează foarte mult ce se întâmplă în afară, nu suntem izolaţi în bula noastră“, spune și Alexandru Combei, director de investiţii la BRD Asset Management.

Pe de altă parte, inflația și dobânzile ridicate au făcut obligațiunile și titlurile de stat mult mai atractive decât depozitele bancare. „Acum titlurile de stat și fondurile de obligațiuni sunt foarte atractive. Încă din octombrie-noiembrie 2022 erau interesante, pentru că trebuie să gândim în perspectivă. În momentul de față dobânda de referință BNR este la 7% la fel ca și curba randamentelor la titlurile de stat ale României. Dacă peste un an inflația va fi una single-digit (poate în intervalul 5-6%), atunci titlurile și fondurile de obligațiuni devin foarte atractive”, a declarat Dragoș Manolescu, CFA, director general adjunct OTP Asset Management. 

De altfel, investițiile în fondurile de investiții și chiar în acțiuni listate la BVB ar tebui privite ca un Pilon IV de pensii. Un coș de investiții, în care majoritatea banilor să fie investiți în active mai puțin sau deloc riscante, precum obligațiunile și titlurile de stat, și o parte mai mică în acțiuni, este cea mai recomandată metodă de economisire pe termen lung. „Investițiile nu sunt o speculă și nu încercăm să ne îmbogățim peste noapte, trebuie să le privim ca pe un business personal pe care îl crești, în care faci investiții recurente, lună de lună”, a arătat și Mihai Mureșian, Senior Sales Manager la Erste Asset Management.

În perioada următoare vor fi distribuite și dividendele aferente exercițiului financiar de anul trecut, ceea ce a impulsiona cotațiile indicilor și companiilor listate. „Aşteptările privind plata dividendelor ar trebui să fie pozitive deoarece cea mai mare parte ale acestor cash flow-uri care pleacă spre investitori instituţionali sau privaţi se va întoarce în piaţă prin achiziţii de acţiuni. Deci aşteptarea este ca impactul să fie pozitiv în ceea ce priveşte evoluţia indicilor”, mai spune Dragoș Manolescu. 

La nivel internațional, se poate observa scăderea apetitului la risc, mai ales după problemele din sectorul bancar, scăderea cererii din sectorul petrolier și încetinirea creșterii economice. Toate acestea ar putea duce cotațiile la minimele de anul trecut, conform unei analize a JP Morgan. Cum nici dobânzile Federal Reserve sau ale Băncii Centrale Europene nu dar semne clare de revenire pe trend descendent, acțiunile și indicii de pe piețele mari de capital ar putea scădea în următoarele luni. Mai ales în condițiile în care SUA are dificultăți și în gestionarea datoriei publice, ajunsă la 31.000 de miliarde de dolari, prag care nu poate fi depășit decât prin decizie politică. 

Cele mai citite știri

Exit mobile version