Fotografia de moment a economiei românești: dobânzi mari, inflație uriașă și credite record

Programul de reducere a deficitului bugetar atinge în mod direct aproape toate aspectele sistemului financiar. Printre aceste măsuri luate de guvernul condus de Ilie Bolojan, majorarea cotei de TVA și liberalizarea pieței de energie electrică au lovit cel mai rapid în buzunarele populației. Inflația din luna august s-a întors la aproape 10%, după scumpirea tuturor produselor.

Rata anuală a inflației din august a fost de 9,9%, cu energia electrică în cap de listă după o majorare medie de 65,7% a prețului pe kilowatt. Creșterea inflației nu a fost o surpriză pentru nimeni: toată lumea se aștepta la scumpiri, mai ales că în iulie inflația a urcat la 7.8%. Banca Națională a României (BNR) a ridicat și estimarea de inflație pentru finalul anului la 8,8% sau chiar mai mult, ceea ce înseamnă că am putea vedea inflație de două cifre în lunile următoare. 

Inflația înseamnă devalorizarea monedei naționale ș scăderea puterii de cumpărare. Are, totuși, un efect pozitiv pentru cei care au datorii în moneda care se devalorizează. Cum ar fi statul român, care are datorii de sute de miliarde de lei și încearcă să nu mai crească la fel de repede ca în ultimii ani această datorie publică. Dar pentru populație, efectele pozitive aproape că nu există, mai ales în absența devalorizării accentuate a monedei naționale. Scăderea puterii de cumpărare în condițiile menținerii veniturilor la același nivel face mai dificilă returnarea unui credit. Iar dobânzile bancare rămân legate de inflație și de dobânda de referință a BNR. 

Inclusiv cele aferente depozitelor bancare la termen, care acum concurează nu doar cu fondurile de investiții, ci și cu titlurile de stat. Ultima emisiune de titluri Fidelis, de la începutul lui septembrie, destinate populației, a avut o dobândă standard pentru maturitatea la doi ani de 7,2%, cu un bonus de un punct procentual, adică 8,2%, pentru donatorii de sânge. Titlurile cu maturitatea de 4 ani au un randament de 7,6% pe an, iar cele pe 6 ani de 7,9%. Dobânzi mari, care acum, la o inflație de aproape 10%, nu mai par așa importante, dar maturitate de șase ani înseamnă că își păstrează randamentul pe termen mediu. Să nu uităm că nu sunt nici purtătoare de impozit pe venit, un alt avantaj. 

Nu degeaba a adunat Ministerul de Finanțe 13,8 miliarde lei doar anul acesta din titluri. De altfel, randamentele sunt la acest nivel de aproximativ un an, perioadă în care dobânzile oferite de bănci au fost și cu 2-3 puncte procentuale mai mici. În prezent, însă, băncile oferă dobânzi ceva mai bune, obligate și de inflația în creștere. Garanti BBVA, spre exemplu, oferă 7,25% pe an pentru un depozit la termen, dar dobânda anuală efectivă (DAE) este de 6,33% pe an, conform calculelor Finzoom, fiind redusă de impozit pe venit, comisioane bancare etc. 

În sistemul bancar mai găsim randamente de peste 6% pe an la mai multe bănci, de regulă bănci mai mici care caută să atragă clienți noi cu oferte bancare mai bune decât băncile mari. Din fericire pentru sistemul bancar, instituțiile financiare nu au nevoie de lichiditate, ceea ce înseamnă că nu sunt nevoite să ofere dobânzi peste inflație la depozite. Ministerul de Finanțe, însă, are nevoie de bani, motiv pentru care și titlurile de stat Tezaur au dobânzi, la ultima emisiune, de 6,9% pentru 12 luni, de 7,5% pentru trei ani, și de 7,85% pentru cinci ani. Băncile comerciale egalează aceste oferte doar în cazuri speciale și pentru maturități de cel mult un an. Dobânda de politică monetară a BNR este de 6,5% în prezent, iar facilitatea de depozit de 5,5% pe an. Analiștii prevăd o menținere a acestui nivel până anul viitor. 

Vremea profiturilor bancare

Situația generală, cu o rată a creditelor neperformante redusă (deși, în ușoară creștere), este bună pentru profiturile băncile. Acestea au reușit să obțină, în primele șase luni ale anului, un profit net de 7,45 miliarde lei, similar cu cel de anul trecut. În 2024, băncile au realizat un total de 14,2 miliarde lei. Anul acesta, băncile au înregistrat venituri din dobânzile care au rămas sus pentru credite de aproape 25 miliarde lei, conform datelor BNR, aproape dublu față de cele realizate în aceeași perioadă a anului trecut. 

Dobânzile bancare aferente creditelor au rămas ridicate și ca urmare a faptului că ROBOR și IRCC au rămas sus, cu dobânzi medii de 6% sau mai mult. „Rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a înregistrat o ușoară scădere pe ansamblul perioadei aprilie-mai (-0,11 puncte procentuale, la o valoare medie de 7,79%), comparabilă ca dimensiune cu creșterea din trimestrul anterior”, arată ultimul raport al BNR. Dobânda aferentă creditelor noi pentru consum a înregistrat o scădere semnificativă (-0,73 puncte procentuale, până la 8,98% – minimul ultimilor mai mult de trei ani), în timp ce rata medie a dobânzii la împrumuturile noi pentru locuințe a continuat să se reducă gradual (-0,15 puncte procentuale față de trimestrul precedent, până la 5,83%).  

În total, aproximativ 50.000 de credite ipotecare noi au fost acordate la nivel național în primele șase luni din 2025, acesta fiind cel mai ridicat volum înregistrat în primul semestru din ultimii cinci ani, potrivit unei analize realizate de brokerul online Ipotecare.ro și compania de consultanță financiară și creditare ipotecară SVN Romania Credit & Financial Solutions.

Valoarea totală a creditelor ipotecare noi acordate în prima jumătate a acestui an a fost de aproximativ 3,2 miliarde de euro, potrivit calculelor SVN Credit pe baza datelor din piața bancară, în creștere cu aproximativ 60% comparativ cu perioada similară a anului anterior. Incluzând și toate formele de refinanțări, în primele șase luni din acest an au fost acordate credite ipotecare în valoare de aproximativ 5,56 miliarde de euro potrivit datelor Băncii Naționale, în creștere cu circa 26% comparativ cu primul semestru din 2024.

În total, la nivel național erau în plată la finalul semestrului întâi credite ipotecare cu o valoare de 22,7 miliarde de euro, în creștere anuală cu 5,5%, un ritm mai mult decât dublu comparativ cu cel înregistrat în 2024, potrivit datelor BNR. Analiștii SVN Credit estimează astfel că 2025 s-ar putea încheia cu o creștere de circa 7% – 8% a soldului total de credite ipotecare, un nivel apropiat de vârfurile de circa 10% înregistrate în 2021-2022.

Creditele ipotecare, creștere (ne)așteptată

Situația generală din economie a fost, însă, favorabilă creditării ipotecare în luna iulie, când oamenii au aflat că urmează o majorare a cotei de TVA pentru locuințe. Indiferent de câte puncte procentuale sunt, majorarea este semnificativă pentru locuințele noi, unde prețurile sunt și de sute de mii de euro. Drept pentru care, în iulie piața rezidențială din România a accelerat puternic, înregistrând vânzări record de apartamente atât în București, cât și în marile orașe, conform unei analize a Colliers. 

În Capitală s-au vândut puțin peste 5.000 de apartamente, marcând a treia cea mai bună performanță din ultimii doi ani și jumătate. În Cluj-Napoca, luna iulie a adus peste 1.000 de tranzacții, cel mai mare nivel din ultimii trei ani și jumătate, confirmând trendul ascendent al pieței locale. În schimb, Timișoara a avut doar o creștere ușoară față de luna precedentă, iar în Iași vânzările au încetinit vizibil. 

Analizând primele șapte luni din 2025, diferențele dintre marile orașe sunt evidente: Bucureștiul înregistrează o scădere de 7% față de aceeași perioadă din 2024, Timișoara de 3%, iar Iașiul de 25%, în timp ce Cluj-Napoca marchează o creștere solidă de 14%. La nivel național, piața rămâne aproape la același nivel ca anul trecut. „Practic, acest mecanism a generat o fereastră de oportunitate pentru cumpărători și dezvoltatori, accelerând negocierile și încheierea acordurilor înainte de termenul limită, în încercarea de a evita costurile suplimentare generate de majorarea TVA”, spune  Gabriel Blăniță, Associate Director, Valuation & Advisory Services, Colliers România.

Piața rezidențială din București a rămas activă în august, înregistrând a doua cea mai bună lună din 2025 în ceea ce privește tranzacțiile imobiliare. În Capitală au fost vândute în total 4.469 de locuințe, cu 10,1% mai puține decât în luna iulie, care a marcat un maxim istoric pentru acest an. Cu toate acestea, volumul lunii august a rămas cu peste 15% peste media lunară din 2025.

„Cererea de locuințe rămâne puternică, chiar și după luna excepțională iulie. În august, am observat o revenire la un ritm al tranzacțiilor ca în primele luni ale anului, dar totuși peste media generală, ceea ce confirmă încrederea cumpărătorilor în piața rezidențială”, explică George Călin, Residential Manager la Fortim Trusted Advisors, membru al Alianței Imobiliare BNP Paribas.

Luna iulie a fost marcată de o creștere semnificativă a vânzărilor, cu o creștere de 48% față de luna precedentă, determinată de mai mulți factori: dorința cumpărătorilor de a beneficia de vechea cotă redusă de TVA înainte de modificările fiscale, precum și de un volum record de credite ipotecare aprobate. Băncile au jucat un rol important în dinamizarea pieței rezidențiale în iulie 2025, accelerând aprobarea creditelor ipotecare în anticiparea iminentei creșteri a TVA la locuințe. Ca urmare, 71% din tranzacțiile imobiliare din București au fost finanțate prin credite ipotecare, un nivel record pentru ultimii șapte ani.

Dar, în august, ponderea creditelor ipotecare a revenit la un nivel mai apropiat de anii anteriori, reprezentând 56% din totalul tranzacțiilor cu locuințe. Potrivit datelor oficiale, în București au fost înregistrate 2.501 credite ipotecare în cursul acestei luni. „După vârful din iulie, piața s-a așezat într-un ritm mai normal. Ponderea de 56% a creditelor rămâne solidă, la fel ca nivelul înregistrat în 2024, ceea ce arată că interesul pentru achiziția de locuințe cu finanțare rămâne ridicat chiar și după modificarea TVA”, a adăugat George Călin.