Franţa a cerut Comisiei Europene să prelungească dincolo de 20 septembrie termenul-limită pentru prezentarea unui plan de reducere a deficitului public, pentru a-şi pune la punct proiectul de buget pe 2025, în condiţiile în care Parisul are un nou premier, a scris duminică La Tribune du Dimanche, citând Ministerul Finanţelor, relatează Reuters.
Franţa şi-ar putea vedea deficitul bugetar crescând neaşteptat de mult în acest an şi anul viitor dacă nu se găsesc resurse suplimentare, a declarat Ministerul de Finanţe într-o scrisoare adresată parlamentarilor la începutul acestei luni, în timp ce a doua cea mai mare economie din zona euro se adânceşte în criza politică.
Deteriorarea situaţiei finanţelor a băgat Parisul în procedura disciplinară a UE pentru deficit fiscal şi l-a pus pe viitorul prim-ministru Michel Barnier în faţa unor probleme dificile, în timp ce încearcă să formeze un nou guvern şi să pregătească un buget până la 1 octombrie, dar se confruntă cu ameninţarea unui vot parlamentar de neîncredere care planează asupra sa.
„Franţa a solicitat o astfel de prelungire”, a confirmat Ministerul de Finanţe, citat de La Tribune, fără a preciza perioada pentru care a solicitat-o. A fost pentru a „asigura coerenţa planului şi a proiectului de buget pe 2025”, a declarat ministerul.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că 20 septembrie este data prevăzută în reglementări, dar statele membre pot conveni cu Comisia să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă de timp. „Nu putem confirma în acest stadiu dacă am primit cererea”, a spus purtătorul de cuvânt.
Noul guvern al lui Michel Barnier s-ar putea confrunta cu alegeri dificile între reducerea cheltuielilor şi creşterea impozitelor sau pierderea credibilităţii în faţa partenerilor UE ai Franţei şi a pieţelor financiare.
Macron l-a numit joi în funcţia de prim-ministru pe Barnier, un conservator în vârstă de 73 de ani şi fost negociator al Brexit-ului pentru Uniunea Europeană, încheind o căutare de două luni a unui şef de guvern, în urma deciziei sale de a convoca alegeri legislative anticipate care, în cele din urmă, au dus la un parlament în blocaj.
Barnier a declarat sâmbătă că nu poate face minuni şi că doreşte să pună din nou ordine în finanţele Franţei.
Alianţa de stânga Noul Front Popular (NFP), cel mai mare bloc din parlament, şi partidul de extremă-dreapta Ressamblement National (RN) deţin împreună majoritatea şi l-ar putea înlătura pe prim-ministru printr-un vot de neîncredere, în cazul în care ar decide să colaboreze. RN şi-a dat însă aprobarea tacită pentru Barnier, invocând o serie de condiţii pentru a nu susţine un vot de neîncredere, ceea ce îl transformă de facto în conducătorul noului guvern.
Vorbind duminică, liderul RN Marine Le Pen a declarat că partidul său doreşte ca Barnier să pună în aplicare măsuri care să respecte cele 11 milioane de persoane care au votat pentru RN. „Dacă în următoarele săptămâni francezii vor fi uitaţi sau trataţi prost, nu vom ezita să votăm împotriva guvernului”, a declarat ea în cadrul unei reuniuni publice în fieful său din nordul Franţei.
BARNIER NU A SUSŢINUT-O PE URSULA VON DER LEYEN PENTRU AL DOILEA MANDAT ÎN FRUNTEA COMISIEI EUROPENE
Iar Michel Barnier s-ar putea să mai aibă o problemă. În martie, la Congresul PPE de la Bucureşti, el a refuzat să o susţină pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, după cum a scris atunci POLITICO.
„Mă voi abţine”, a declarat Barnier jurnaliştilor la congresul PPE de la Bucureşti. Întrebat dacă are în minte un candidat mai bun, el a spus: „Nu voi face niciun alt comentariu, v-am spus poziţia mea”.
Fostul negociator al UE pentru Brexit, care provine din partidul francez de dreapta Les Republicains (LR), membru al familiei politice PPE, a calificat drept „inexplicabil” şi „de neînţeles” faptul că von der Leyen s-a alăturat unui eveniment organizat de formaţiunea politică a preşedintelui francez Emmanuel Macron în octombrie anul trecut. „Ea a venit să lanseze campania unei liste concurente”, a reproşat Barnier. Von der Leyen avea însă nevoie de sprijinul lui Macron pentru a fi aprobată oficial de Consiliul European pentru un al doilea mandat la conducerea celei mai puternice instituţii a UE.
Barnier, care a candidat fără succes în 2014 împotriva lui Jean-Claude Juncker pentru a fi propunerea PPE pentru conducerea Comisiei Europene, a descris bilanţul lui von der Leyen ca fiind unul mixt. „S-a permis dezvoltarea unei confruntări inutile şi periculoase între producţia agricolă şi mediu”, a spus el, o nemulţumire comună în rândul cercurilor politice de centru-dreapta, care este în căutare de voturi în zonele rurale. Barnier a spus că, timp de 10 ani, fermierii au fost „penalizaţi” în ţări precum Germania, Franţa şi România.
Acum, numit în funcţie de preşedintele cu care Barnier îi reproşa atunci Ursulei von der Leyen că s-a asociat, noul premier al Franţei are nevoie de susţinerea celei pe care el a refuzat să o susţină la Bucureşti.
