Situația precară a finanțelor publice din România continuă să se deterioreze de la o lună la alta, conform cifrelor publicate de ministerul Finanțelor. Mai mult, Guvernul de la București nu a reușit încă să pună pe masă un plan de reducere a cheltuielilor, fapt ce face ca situația să devină încă și mai îngrijorătoare. Între timp, cheltuielile cresc de la o zi la alta mai mult decât veniturile, iar depășirea țintei de deficit pare deja aproape o realitate.
Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde de lei. Astfel, dacă la finalul lunii februarie vorbeam de un deficit bugetar de 17 miliarde de lei, observăm cum a crescut cu peste 5 miliarde de lei într-o singură lună. Dacă facem o comparație cu situația de anul trecut, tabloul pare zugrăvit în culori și mai cenușii. La finalul lunii martie din 2022, deficitul era de doar 15 miliarde de lei, așadar cu aproximativ 7 miliarde de lei mai mic decât în acest an. Conform Ministerului de Finanțe, deficitul a fost cauzat, printre altele, şi de volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
În timp ce veniturile au crescut cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, cheltuielile cu crescut cu peste 14%. Altfel spus, veniturile României cresc într-un ritm care ar fi putut să fie un motiv de bucurie, însă ritmul în care cheltuim este mult mai mare decât creșterea veniturilor. Datele publicate de minister arată faptul că încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 10,01 miliarde de lei, înregistrând o creştere semnificativă faţă de nivelul încasat în aceeaşi lună a anului trecut (32,9%), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (188,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (31,8%, respectiv 17,3%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii. Potrivit datelor de la MF, contribuţiile de asigurări au înregistrat 36,92 miliarde de lei, în creştere cu 10,9% (an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 25,85 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 17,3% mai ridicate faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,78 miliarde lei). Evoluţia încasărilor brute din TVA din primul trimestru al anului a consemnat o uşoară încetinire.
Veniturile din accize au însumat 8,18 miliarde lei, consemnând o scădere de 2,2% (an/an), în ameliorare faţă de luna anterioară. Aici avem de-a face cu unul dintre efectele de bumerang ale plafonării prețului la energie. Această evoluţie a veniturilor din accize este explicată de contracţia cu 7,5% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condiţiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 3,8%. Veniturile nefiscale au însumat 9,86 miliarde lei, consemnând o creştere de 16,7% (an/an), susţinută de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, dobânzi operaţionale şi donaţii. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 9,35 miliarde de lei, în creştere cu 11,3% (an/an).
Mai mult de două miliarde de lei pe dobânzi într-o singură lună
Așa cum arătam mai sus, faptul că veniturile României cresc nu e un motiv de bucurie întrucât cheltuielile publice cresc mai mult decât veniturile. Unul dintre cele mai arzătoare puncte de pe lista cheltuielilor este cel al dobânzilor. România a dat în primele 3 luni ale acestui an peste 9 miliarde de lei doar pe dobânzi. La finalul lunii februarie, această cifră era de 7 miliarde, ceea ce înseamnă că în luna martie am mai dat încă 2 miliarde pe dobânzi. Și lucrurile nu se opresc aici. Suma de 9 miliarde alocată de Ministerul Finanțelor pentru dobânzi este în creștere cu 58% față de perioada similară a anului trecut, când România a dat 5,7 miliarde pe dobânzi.
Pe scurt, România a cheltuit în primele luni nu mai puțin de 137 de miliarde de lei. Din acești bani, 30 de miliarde au fost cheltuieli de personal, iar peste 17 miliarde de lei s-au dus pe bunuri și servicii, acesta fiind și capitolul la care Guvernul a anunțat că vrea să reducă din costuri. Mai departe, nu mai puțin de 50 de miliarde de lei s-au dus pe asistența socială. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, dar și a diferitelor ajutoare în bani acordate celor cu pensii sub 3.000 de lei. De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele trei luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,12 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,02 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (1,42 miliarde de lei) care reprezintă 28,26% din totalul subvenţiilor. Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 13,16 miliarde lei, în creştere cu 56,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 8,41 miliarde lei.
Cum arată realitatea
Analiști români și experții în economie nu văd cu ochi buni felul în care evoluează situația financiară a României. „Execuția bugetară după primul trimestru arată, dacă mai era nevoie, că statul român trăiește într-o altă realitate economică. În timp ce economia reală se zbate să supraviețuiască, gâtuită de inflație, în timp ce puterea de cumpărare scade de la o lună la alta, statul continuă să cheltuiască tot mai mult, să trăiască într-o realitate paralelă în care conceptul de eficiență este unul necunoscută”, spune Adrian Negrescu. Analistul precizează faptul că execuția bugetară a confirmat că, pentru a scoate deficitul bugetar pe 2022 în limite cât de cât acceptabile, statul a pasat o parte din cheltuieli în prima parte a acestui an, o clasică manevră pe care am mai văzut-o și în alți ani. Însă spre deosebire de anii trecuți, când estimările legate de venituri erau cât de cât în limite acceptabile, în bugetul pe 2023 acestea au crescut ca-n basme, autoritățile visând la încă un an cu inflație ridicată, cu încasări uriașe din zona de energie, în care firmele plătesc mai mult.
La rândul lor, guvernanții dau mesaje de optimism deși n-au pus încă pe masă planul de tăiere a cheltuielilor care să aducă un echilibru financiar. Întrebat dacă există riscul ca anul acesta ţinta de deficit asumată de ţara noastră să fie depăşită, premierul Nicolae Ciucă a declarat că „instituţiile internaţionale au menţinut şi ridicat, pe alocuri, ratingul de ţară pentru România, motiv pentru care nu cred că ne putem permite anul acesta să nu ne încadrăm în ţintele de deficit.” Optimismul nu este însă împărtășit și de analiști. „Mă aștept ca ținta de deficit, de 4,4%, să fie cu mult depășită. Deja după primele trei luni aveam 1,5% și asta în condițiile în care autoritățile au apăsat și mai mult pe pedala împrumuturilor. La cum arată situația, nu este exclus să ajungem din nou la mâna FMI-ului, să luăm un 20-30 de miliarde de euro cu care să încercăm să menținem „Titanicul” românesc pe linia de plutire în 2023 și mai ales în anul electoral 2024. Consecințele le vom simți cu vârf și îndesat după alegeri, în 2025”, încheie Adrian Negrescu.
