Greșeala de 50 de miliarde de lei care va porni tăvălugul creșterilor de taxe

Un preot misionar întinde „blidul” (pentru că e ardelean) după fiecare slujbă, iar enoriașii pun în blid, fiecare după cum poate și are, câte un bănuț. Individual, sumele sunt mici, însă adunate de la fiecare, pot face diferența. Aceasta este filosofia de la care pleacă întreaga strategie a ministrului de finanțe, Marcel Boloș, preot de profesie, pentru aduce mai mulți bani la buget, prin creșterea taxelor. Este analogia pe care acesta a prezentat-o reprezentanților mediului de afaceri, la toate întâlnirile avute cu aceștia pe tema majorării taxelor din această toamnă și de la 1 ianuarie 2024.

Săptămânile trecute Executivul condus de Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu reprezentanții mediului de afaceri din mai multe domenii pentru a discuta necesitatea majorărilor de taxe. Potrivit surselor Income Magazine, la construcția bugetului pentru anul 2023, veniturile au fost supraestimate cu 50 de miliarde de lei. Iar cheltuielile bugetare au fost programate pe măsura acestor venituri fictive supraevaluate. 

Gaura imensă la bugetul de stat a ajuns, în primele șase luni ale anului, la 37 de miliarde de lei și trebuie redusă considerabil pentru a atinge ținta de deficit de 4,4% din PIB impusă de Comisia Europeană.

Creșterea TVA de la 9% la 19% pentru HORECA, reducerea pragului pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro, impozit pe venit la IT-iști peste un anumit prag, eliminarea cotei de TVA de 5%, contribuții de sănătate în construcții și agricultură, impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc 500.000 de euro, sunt parte din măsurile pe care Executivul ar vrea să le aplice de anul acesta. Lista continuă și cu devansarea calendarului de majorare a accizelor la tutun, alcool și energie. Dacă PSD își dorește ca acestea să intre în vigoare de la 1 septembrie, PNL susține implementarea lor de la 1 octombrie. 

Responsabilitatea rezolvării bugetului țării pică aproape în totalitate pe umerii privaților. Asta pentru că Executivul nu vine cu măsuri reale de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar. 

Premierul Marcel Ciolacu a trimis ministrului finanțelor, Marcel Boloș o listă de propuneri pentru reducerea cheltuielilor,  care nu rezolvă problema reală. Astfel, premierul îi cere ministrului de finanțe să reducă posturile vacante cu 200.000, deși acestea nu sunt bugetate, rezultând o reducere a numărului de funcții de conducere cu cel puțin 20.000. De asemenea, Executivul vrea reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație din companiile de stat și plafonarea indemnizațiilor (componenta fixă și variabilă) pentru membrii CA ale acestora. Guvernul vorbește și de comasarea sau desființarea unor agenții cu sarcini suprapuse, fără să dea exemple concrete. Cheltuielile cu bunuri și servicii ar putea fi reduse cu 10 puncte procentuale, însă există o listă destul de largă de excepții de la această propunere. De asemenea, creditele de angajament, adică mecanismul prin care primăriile și alte instituții locale putea primi bani de la stat cu împrumut pentru tot felul de cheltuieli ar putea fi limitate la doar unele categorii precum investiții, stocuri de rezervă, etc.

Mediul de afaceri duce muncă de convingere cu Executivul pentru a explică că unele măsuri vor crește evaziunea și vor favoriza inflația. „De-a lungul a trei săptămâni au fost vehiculate peste 20 de măsuri fiscale pentru mediul privat și doar 2 timide pentru reducerea cheltuielilor publice. În timp ce sectoare întregi de activitate sunt disperate în a înțelege ce viitor imediat le așteaptă, nu se vede aceeași grabă a Guvernului în a reduce cheltuielile bugetare”, au declarat, într-un comunicat de presă, reprezentanții Romanian Business Leaders, cea mai reprezentativă organizație care reunește mii de antreprenori români.

Aceștia scot în evidență câte cheltuieli inutile există în acest moment în aparatul bugetar, care sunt ignorate de către guvernanți. „Dorim să vedem o concentrare a guvernanților pentru eficientizarea cheltuirii banilor cu care noi alimentăm bugetul de stat. Înțelegem că poate sistemul de taxare trebuie revizuit, dar dorim să vedem din timp studii de impact al schimbărilor propuse, pe care să avem timp să le analizăm. Dorim să fim consultați din vreme și nu să fim loviți de un tsunami de știri contradictorii date pe surse. Astăzi, politica fiscală a României pare să fie: scapă cine strigă mai tare. Noi avem o voce puternică, putem striga foarte tare, dar nu așa se construiește un sistem fiscal”, a spus Marius Ștefan, Președinte RBL.

O măsură care îngrijorează industria HORECA este cea referitoare la creșterea TVA de la 9% la 19%. Aceasta ar urma să crească evaziunea și să scumpească semnificativ serviciile. „Mesajul nostru către Guvern a fost destul de clar: vă înțelegem constrângerile, însă această măsură va avea două efecte negative –  respectiv creșterea prețurilor și creșterea evaziunii în industrie. Am propus alte măsuri care să crească colectarea, respectiv rezolvarea inechităților, promovarea României în străinătate pentru a aduce „fresh money” în turism, și creșterea controalelor pentru a contracara veniturile la negru”, a explicat, pentru Income Magazine, Dragoș Anastasiu, antreprenor în domeniu. 

De asemenea, din perspectiva politicilor publice, Anca Dragu, fost ministru al finanțelor, a subliniat nevoia reducerii evaziunii, ca soluție reală la problema lipsei de venituri la stat. „Guvernul nu scoate o vorbă despre creșterea veniturilor prin reducerea evaziunii fiscale și prin reformarea ANAF. Asta în condițiile în care evaziunea fiscală a fost inclusă pe lista elementelor de risc la adresa siguranței naționale, iar măsurile de reducere a evaziunii ar fi trebuit discutate și monitorizate trimestrial și la nivel de CSAT”, a declarat Anca Dragu.

În opinia fostului ministru de Finanțe, măsurile de reducere a cheltuielilor sunt superficiale și neserioase. „Nimeni nu știe ce taxe vor crește, cu cât, de când și nici de ce. În lipsa acestei clarități, firmele și persoanele fizice așteaptă luminița de la capătul unui tunel plin de incertitudini și amână orice decizie de consum sau de investiție. Aceste amânări sau chiar renunțări vor afecta creșterea economică și implicit veniturile bugetare, adică Guvernul va trebui să bage din nou mâna în buzunarul – din ce în ce mai gol – al firmelor și persoanelor fizice”, a adăugat Anca Dragu. Potrivit acesteia, majorările de taxe și impozite vor avea loc în pofida oricăror legi economice elementare și în ciuda Codului Fiscal, care prevede că majorările au loc de la 1 ianuarie și se aproba cu 6 luni înainte. 

Ce taxe ar urma să crească din această toamnă

• Dispariția cotei de TVA de 5% (manuale, publicații, serviciile hoteliere, casele cu suprafețe mai mici de 120 mp). Trecerea acestora la cotă de impozitare de 9%.
• Două cote de TVA: 19% pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, și 9% pentru mâncare, mâncarea pentru animale, medicamente, dispozitive medicale. 
• Creșterea TVA de la 9% la 19% pentru HORECA
• Eliminarea facilităților fiscale pentru muncitorii din construcții și agricultură- vor plăti contribuțiile la sănătate, adică 10% din venitul brut.
• Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT. Scutirea de plata impozitului pentru angajații din IT va fi valabilă doar pentru veniturile sub un anume plafon. Veniturile peste acel plafon vor fi impozitate cu 10%
• Introducerea unui impozit nou de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500 de mii de euro
• Microîntreprinderile vor fi impozitate cu 3% din cifra de afaceri 
• Reducerea pragului pentru statutul de microintreprindere la 250.000 de euro cifră de afaceri
• Creșterea accizelor la tutun și alcool, și combustibil

Măsurile cerute de Marcel Ciolacu:

1. Reducerea numărului de posturi vacante cu 200.000, rezultând o reducere a numărului de funcții de conducere cu cel puțin 20.000; 
2. Reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație / Supraveghere în companiile de stat;
3. Plafonarea indemnizatiilor pentru membrii CA/ CS și Directorat din companiile de stat; 
4. Comasarea / desființarea unor instituții / agenții cu sarcini suprapuse
5. Reducerea sporurilor, prin reducerea plafonului lunar de venituri neimpozabile care nu se cuprind în baza de calcul a CASS, de la 33% la 20% din salariu
6.  Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (altele decât cele pentru medicamente și spitale) și a cheltuielilor de funcționare a statului. 
7.  Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, altele decât cele pentru medicamente spitale și programe de sanatate 
8.  Creditele de angajament și creditele bugetare reținute, în proporție de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepția cheltuielilor de investiții, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat și de mobilizare și a cheltuielilor aferente despăgubirilor civile.
9. Prioritizarea proiectelor de investiţii publice în funcție de efectul de multiplicare (economic și social) și trecerea celor eligibile pe finanțare din fonduri europene.