Harris și Trump se întrec în promisiuni economice. Planurile ambițioase, risc major pentru inflație și deficitul bugetar

Inflația a fost un obstacol major pentru economia globală post-pandemică, afectând calitatea vieții la nivel mondial. Deși ritmul inflației începe să se stabilizeze, americanii rămân profund îngrijorați. Sondajele de opinie arată constant că inflația este una dintre principalele lor preocupări, potrivit analistului financiar Radu Puiu de la XTB România.

Un astfel de sondaj realizat de The Economist și YouGov în ultimele zile a enumerat „inflația/prețurile” și „locurile de muncă și economia” printre principalele preocupări ale alegătorilor. În timp ce îngrijorarea a scăzut la 33%, în medie, în 29 de țări, 50% dintre americani spun acum că inflația este o preocupare majoră pentru țara lor, în creștere cu cinci puncte procentuale față de anul trecut.

Atât vicepreședintele Kamala Harris, cât și fostul președinte Donald Trump s-au angajat să reducă aceste costuri în cazul câștigării mandatului de la Casa Albă. Totuși, unii economiști avertizează că obiectivele candidaților – inclusiv politica economică inițială prezentată de Harris și declarațiile economice făcute în ultimele luni de Trump – ar putea duce la creșterea prețurilor.

Planurile ambilor candidați ar crește probabil deficitul și cererea, inclusiv prin cheltuieli guvernamentale și înăsprirea pieței muncii, subliniază analistul XTB.

Analiza publicată de Comitetul pentru un buget federal responsabil (CRFB) privind „Agenda de reducere a costurilor pentru familiile americane” a Kamalei Harris a constatat că politicile propuse de aceasta ar putea crește deficitul cu 1.700 miliarde de dolari pe parcursul unui deceniu. Se estimează că ar putea crește la 2.000 de miliarde de dolari dacă politicile privind locuințele ar deveni permanente.

Cea mai mare parte a acestor costuri, estimată la 1.200 miliarde de dolari, provine din extinderea propusă de Harris a politicii Child Tax Credit, care presupune un beneficiu fiscal acordat contribuabililor americani cu copii sub 17 ani. Pentru anul fiscal 2023, creditul este de 2.000 de dolari pentru fiecare copil eligibil.

Deficite mai mari pe termen scurt înseamnă mai multe presiuni inflaționiste, ceea ce înseamnă fie că oamenii vor vedea mai multe creșteri ale costurilor la magazinul alimentar, la pompă, în casele lor, fie că Rezerva Federală va trebui să răspundă prin reducerea mai lentă a dobânzilor.

O analiză separată a Tax Foundation a estimat că subvențiile fiscale propuse de Harris și extinderea programelor federale ar depăși probabil 2.000 de miliarde de dolari în costuri pe o perioadă de 10 ani.

Agenda economică a lui Trump, nelipsită de riscuri

Trump a avansat mai multe propuneri economice, inclusiv creșterea tarifelor pentru bunurile importate, extinderea reducerilor sale de impozite din 2017, reducerea și mai mult a ratei impozitului pe profit, reprimarea imigrației și punerea în aplicare a „deportărilor în masă” și extinderea forajului pentru petrol și energie pe plan intern. De asemenea, acesta a promis să reducă la jumătate prețurile la energie ale americanilor și a sugerat recent punerea în aplicare a unor tarife radicale de până la 20% pentru bunurile importate.

Impactul net al tarifelor și al scăderii prețurilor la energie este estimat că ar putea duce la o creștere de 1,5% până la 2% a indicelui prețurilor de consum (CPI) de la an la an. Aceste așteptări inflaționiste sunt probabil unul dintre motivele pentru care ratele dobânzilor au crescut și curba randamentelor s-a înclinat atunci când au crescut șansele pentru o victorie a lui Trump.

Cu toate acestea, merită remarcat faptul că impactul final al tarifelor ar putea fi mai modest decât sugerează estimările specialiștilor. Propunerile ar putea fi restrânse și, probabil, vor stârni contestații juridice, așa cum au făcut-o și anterior. În plus, impactul ar putea fi diminuat dacă tarifele sunt eșalonate în timp sau dacă taxele vamale sunt reciclate în subvenții specifice industriei, care ajută companiile să nu transfere costurile către consumatori, precizează Radu Puiu.

Într-o scrisoare din iunie, 16 economiști laureați ai Premiului Nobel au transmis un avertisment dur. Aceștia au subliniat că agenda lui Trump – în special măsuri precum creșterea tarifelor pentru China și partenerii comerciali internaționali, extinderea reducerilor fiscale din 2017 și reducerea și mai mult a ratei impozitului pe profit, ar putea avea consecințe majore.

Economiștii au avertizat că aceste politici nu doar că ar „reaprinde inflația”, dar ar putea avea și „un impact negativ asupra poziției economice a SUA în lume și un efect destabilizator asupra economiei interne a SUA”.Intențiile lui Trump de a expulza între 15 și 20 de milioane de persoane, eventual cu ajutorul Gărzii Naționale, ar putea avea consecințe grave asupra pieței muncii din SUA, care s-a normalizat în cele din urmă după ce s-a confruntat cu șocurile cererii și ofertei de locuri de muncă provocate de pandemie.

Economiștii au declarat pentru CNN că întreprinderile ar fi forțate să crească salariile și prețurile. În plus, creșterea imigrației a contribuit la redresarea pieței muncii și la creșterea productivității, ceea ce a contribuit la încetinirea inflației.

Un studiu recent al Center for American Progress Action Fund a sugerat că planurile tarifare ale lui Trump ar echivala cu o creștere de 3.900 de dolari a impozitelor pentru familiile cu venituri medii. O analiză separată a Institutului Peterson pentru Economie Internațională a estimat că propunerile tarifare ar costa gospodăria tipică cu venituri medii cel puțin 1.700 de dolari pe an.

În acest context, Rezerva Federală ar putea fi forțată să își ajusteze deciziile de politică monetară în funcție de politicile și măsurile fiscale luate de viitoarea administrație pentru a ține sub control prețurile. Acest lucru ar putea controla inflația, dar ar putea pune presiune inițial asupra creșterii economice și a piețelor, punctează analistul XTB.

Cele mai recente sondaje, din 28 august, arată un avantaj al Kamalei Harris în raport cu Donald Trump. Datele indică  49% din intențiile de vot în favoarea actualei vicepreședinte comparativ cu 46% pentru Trump. Prin urmare lupta pentru Casa Albă este încă intensă și în plină desfășurare.