Harta Longevității în România, un demers cu beneficii pe termen lung

Harta Longevității în România, proiect transdisciplinar derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu, își propune să fie un ghid pentru o viață sănătoasă și lungă. Lansarea acestui demersul științific, care urmează să aducă beneficii majore românilor, a avut loc la Biblioteca Academiei Române și a reunit academicieni, doctori, experți în longevitate și specialiști din diverse domenii interesați de studiul fenomenului longevității.

Conferința prin care a fost lansat proiectul marchează un moment important în cercetarea longevității din România, oferind perspective esențiale pentru viitoarele politici publice. Una dintre cele mai valoroase contribuții ale conferinței a fost lansarea hărții interactive a longevității în România, care cartografiază pentru prima dată localitățile cu cel mai mare procent de seniori longevivi. De asemenea, acest proiect oferă informații despre factorii genetici și de stil de viață care contribuie la longevitate. Cu ajutorul acestei hărți, autoritățile pot dezvolta politici publice eficiente pentru sprijinirea îmbătrânirii active și sănătoase. 

Dezbateri esențiale

La conferința „Harta Longevității în România” a participat Președinta Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României, Nicoleta Pauliuc, care a arătat că „longevitatea nu este doar o provocare pentru sistemul medical, ci și o temă națională de securitate”. Participanții la conferință, printre care s-au numărat academicianul Victor Voicu și profesorul Gabriel Prada, au evidențiat importanța integrării rezultatelor cercetării în strategii naționale. Președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, Victor Voicu, a subliniat faptul că longevitatea este rezultatul unui echilibru între genetică și mediu, cu un accent major pe stilul de viață, care poate fi influențat prin politici publice bine gândite: „Dumnezeu ne-a dat 30-40%. Restul ține de stilul nostru de viață”. Dr. Nicole Thomas, sub îndrumarea căreia s-au realizat testele genetice, a prezentat sinteza analizelor pentru cei 21 de pacienți cu vârste între 85 și 95 de ani. „Screeningul biomarkerilor de longevitate a demonstrat că valorile analizelor seniorilor participanți la studiu sunt în parametri normali, fără semne de boli asociate îmbătrânirii”, a declarat dr. Nicole Thomas.

La conferința „Harta Longevității în România” a fost prezent si Dr. Waclaw Kroczek, reprezentant al Gerontology Research Group, renumit pentru cercetările sale privind populația de supercentenari. Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României face parte din Gerontology Research Group, o organizație dedicată studierii longevității extreme și validării științifice a supercentenarilor la nivel global. 

În cadrul evenimentului, Dr. Kroczek a prezentat regiunile din lume, dar și din România, în care locuiesc cei mai mulți supercentenari, demonstrând astfel existența acestor comunități de oameni care au depășit vârsta de 110 ani.

„Studiul fenomenului longevității este esențial pentru înțelegerea mecanismelor care ne permit să trăim mai mult și mai sănătos. Populațiile de supercentenari reprezintă o veritabilă fereastră spre viitorul longevității umane”, a declarat Dr. Waclaw Kroczek.

Știința longevității

Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România” reprezintă o premieră națională, propunând o abordare complexă asupra fenomenului longeviv. Studiul se axează pe o analiză cantitativă și calitativă a seniorilor din România, oferind date esențiale despre distribuția regională și numerică a acestora. În cadrul evenimentului a fost lansată și platforma interactivă hartalongevitatii.ro, care oferă informații valoroase, cum ar fi Top 5 localități din țară cu cel mai mare procent de seniori longevivi, dar și Top 3 localități din fiecare județ, punând în lumină distribuția acestor populații la nivel național.

 Din punct de vedere calitativ, cercetarea se concentrează pe identificarea factorilor genetici, socio-antropologici și de stil de viață care contribuie la longevitate, conturând astfel profilul unei „zone albastre” a longevității în România. Eșantionul de populație analizat provine din mediul rural din zona de deal sau sub-montană, fiind născut între anii 1928-1944. Aceste comunități, izolate de marile centre urbane industriale, au menținut un stil de viață caracterizat prin muncă agricolă, alimentație bazată pe resurse proprii și activitate fizică susținută, fără comportamente adictive. „Longevitatea nu este doar despre gene, ci și despre modul în care trăim. Aceste comunități ne oferă lecții importante despre sănătate și prevenție”, a explicat Lăcrămioara Frăsineanu, managerul proiectului.

Determinarea vârstei biologice pe baze genetice este în curs de desfășurare și urmează să completeze raportul final al cercetării, oferind o perspectivă completă asupra longevității în România. Datele obținute în urma studiului pot aduce o contribuție valoroasă la cercetările globale în domeniul longevității, plasând România pe harta cercetării internaționale. Studiul poate dezvălui particularități unice ale populațiilor din România, comparabile cu cele din zonele „albastre” recunoscute la nivel global.