Ilie Bolojan, după menţinerea ratingului de ţară: Dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili

Premierul interimar, liderul PNL Ilie Bolojan, afirmă, sâmbătă dimineaţă, că respentarea angajamentelor asumate şi evitarea risipei au făcut posibilă menţinerea ratingului de ţară, dar avertizează că, dacă blocajul va continua, ”va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili”. ”Viitorul guvern trebuie să continue linia, să menţină cumpătarea şi să cheltuiască numai ce are”, a trasmis Bolojan, reinterând ideea că PNL doreşte un guvern stabil cât mai curând, ”dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”.

”Rezultatele consistente, respectarea angajamentelor şi menţinerea fermă a direcţiei au făcut posibilă menţinerea ratingului de ţară al României de către agenţia Standard & Poor’s, în pofida crizei politice iresponsabil declanşate de PSD”, a scris, sâmbătă dimineaţă, pe Facebook, premierul interimar, Ilie Bolojan.

Acesta adaugă că ”S&P remarcă faptul că, în plin blocaj, un guvern cu puteri limitate a reuşit să menţină traiectoria şi să susţină «un buget de investiţii publice excepţional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbţie PNRR de peste 90% pentru granturi şi 95% pentru împrumuturi». Dacă PSD nu bloca Legea salarizării, procentul era chiar mai ridicat, cu 770 de milioane în plus”.

Bolojan este de părere că Guvernul pe care-l condue ”şi-a făcut datoria faţă de ţară cât de bine i-a stat în putinţă”.

”Am redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei faţă de anul trecut, fără să oprim investiţiile, care au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde peste nivelul anului trecut. Cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. Asta în timp ce factura dobânzilor pentru împrumuturile anilor trecuţi a continuat să crească. În numai opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut”, a mai scris premierul interimar.

Acesta avertizează că, dacă blocajul va continua, convingerea investitorilor va deveni extrem de dificilă: ”Cu toate aceste eforturi resimţite de societate, pentru care le mulţumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcţia cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite”.

”La fel de rău ar fi însă şi ceea ce S&P numeşte «riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment». Viitorul guvern trebuie să continue linia, să menţină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos şi să cheltuiască numai ce are. Pentru noi, obiectivul rămâne acelaşi: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, a mai transmis preşedintele liberalilor.

Agenţia de rating S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-„, cu perspectivă negativă, menţinând România în categoria ţărilor recomandate investiţiilor. Raportul care vizează România a subliniat progresele, dar a atras atenţia şi asupra faptului că instabilitatea politică este principalul risc.

„Confirmarea ratingului reflectă aşteptarea noastră de bază pe termen scurt că România va reuşi să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda impasului politic din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eşuate pentru diverşi candidaţi la funcţia de prim-ministru, consolidarea fiscală şi absorbţia fondurilor UE au rămas pe calea cea bună pentru 2026. Decidenţii politici români au promovat cu succes, în cursul verii, legislaţia necesară pentru deblocarea majorităţii fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Acest lucru a determinat atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri din UE în acest an, susţinând un buget de investiţii publice excepţional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbţie din MRR care depăşesc 90% pentru granturi şi 95% pentru împrumuturi”, arată S& P.

„Considerăm că există riscul ca eşecul implementării unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală şi economică, nu numai că ar pune în pericol consolidarea bugetară, ci ar putea, de asemenea, să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creşterea costurilor de finanţare şi intensificarea presiunilor asupra balanţei de plăţi. Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului dacă presiunile externe se intensifică – de exemplu, dacă perturbările de pe piaţa energiei ar deraia aşteptările inflaţioniste pe termen mediu ale României, slăbind în acelaşi timp în mod semnificativ creşterea economică, balanţa de plăţi şi rezultatele fiscale”, avertizează agenţia.

”Un impas politic prelungit şi riscul unor compromisuri politice suboptimale, încheiate în ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublului deficit al României până în 2029 (…) În absenţa unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân umbrite de declaraţiile contradictorii ale principalelor partide”, se mai arată în raport.

Potrivit specialiştilor S& P, „lipsa de vizibilitate privind creşterile salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la derapaje fiscale legate de alegeri”.

„Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă niciun guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eşecului mai multor candidaţi la funcţia de prim-ministru de a obţine un mandat, preşedintele Nicuşor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puţin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă”, se mai arată în documentul citat.

Agenţia mai avertizează că „lipsa unui guvern funcţional împiedică previzibilitatea reformelor şi afectează guvernanţa fiscală pe termen mediu”.