În lipsa unor strategii coerente, industria alimentară face foamea în România

România deține a cincea suprafață agricolă a Uniunii Europene, dar continuă să înregistreze printre cele mai mari deficite comerciale în comerțul cu produse alimentare. Echilibrarea acestei balanțe a figurat în toate programele de guvernare din ultimii 20 de ani, dar atingerea obiectivului a eșuat lamentabil de fiecare dată. Ultimele date Eurostat confirmă dezastrul din industria alimentară: în primele cinci luni ale anului, deficitul comercial cu produse alimentare și animle vii a fost de 1,16 miliarde de euro.

Cifrele arată că în primele cinci luni ale anului România a exportat produse alimentare și animale vii în valoare de 3,02 miliarde de euro și a importat de 4,68 miliarde de euro. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, exporturile au înregistrat o scădere cu circa 5%, în timp ce importurile au urcat vertiginos, crescând cu 20%. Aceste statistici ne înfățișează o realitate neplăcută generată de lipsa unei strategii guvernamentale axată pe creștere gradului de prelucrare a producției agricole în țară. Deși avem un număr mare de firme care activează în zona industriei alimentare, ele au o capacitatea redusă de prelucrare, ceea ce  ne face să importăm din ce în ce mai nulte produse alimentare, iar acest lucru se resimte puternic în cheltuielile românilor. Dacă în luna aprilie creșterea media a prețurilor la produsele alimentare a fost în UE de 16,6%, la noi această creștere a fost de 20,1% comparativ cu luna similară a anului trecut.

Avem multe firme, dar mici

Un studiu al asociaţiei FoodDrinkEurope arată că anul trecut România s-a clasat abia pe locul 14 la nivel european după cifra de afaceri a industriei alimentare şi băuturilor, deși este una dintre ţările cu cele mai multe companii, ocupând poziția a șaptea din acest punct de vedere. „Companiile antreprenoriale din industria alimentară sunt mici, niciuna nu are venituri de un miliarde de lei, de exemplu. Ele nu pot pune presiune pe prețurile de vânzare ale produselor din import pentru că nu produc suficent și nu se pot impune în fața marilor lanțuri de retail. Multe dintre ele ca să ajungă la raft acceptă să producă marca proprie a retailerului. Pe de altă parte, la noi și subvențiile pentru agricultură sunt mai mici, iar acest lucru înseamnă prețuri mai mari la materia primă”, spune Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

Cel mai mare angajator, cele mai mici salarii

În sectorul industriei alimentare vorbim despre circa 170.000 de firme care generează o cifră de afaceri anuală de 12 miliarde de euro. Deși este cel mai mare angajator din industrie, cu peste 150.000 de angajați anul trecut, industria alimentară se confruntă cu probleme de personal din cauza salariilor mici. În aprilie 2023, angajaţii se aflau pe locul 17 în clasamentul salariului mediu net din cele 20 de sectoare ale industriei. Cu 3.600 de lei, sectorul s-a plasat sub salariul mediu net pe economie care a fost de  4.564 lei, potrivit datelor statistice. Situația în ceea ce privește criza și fluctuațiile de personal se va agrava dacă executivul va decide să elimine facilitățile fiscale acordate angajațiilor, măsură care acum se află în analiză.  Ajungând la acest punct, trebuie să spunem că investitorii se vor lovi încă odată de tradiționala inconsecvență legislativă din România, pentru că în aprilie anul trecut când au fost introduse aceste faclități fiscale de către Guvernul Ciucă, s-a scris negru pe alb că ele vor fi păstrate până în 2028.

600 mil. euro pentru creșterea capacității de prelucrare

Guvernul vine însă și cu o veste bună după ce a aprobat recent o schemă de ajutor de stat pentru industria alimentară pentru care a alocat 600 de milioane de euro pentru perioada 2023-2026. „Practic, prin intermediul acestui act normativ, direcţionăm investiţiile pentru dezvoltarea producţiei realizate în România. Avem o capacitate uriaşă de a obţine materie primă. Avem obligaţia să ne asigurăm că ceea ce obţin fermierii noştri este procesat şi transformat în produse cu valoare adăugată mare, aici la noi, în România. Numai aşa ne putem asigura că românii au pe mese alimente bune la preţuri corecte şi suportabile“, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Domeniile în care, prin această schemă, denumită INVESTALIM, vor fi constituite unităţi de procesare sunt exact cele în care România acum înregistrează deficit comercial: prelucrarea şi conservarea cărnii, industria peştelui, industria cartofilor, domeniul sucurilor din fructe şi legume, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor, fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, fabricarea produselor de morărit, fabricarea pâinii, fabricarea zahărului.