Guvernele din zona euro vor încerca să îşi consolideze finanţele publice anul viitor, prin retragerea subvenţiilor la energie, însă încetinirea creşterii economice şi teama de a-i nemulţumi pe alegători este posibil să limiteze înăsprirea politicii fiscale, susţin oficialii consultaţi de Reuters.
Până la data de 15 octombrie, cele 20 de ţări care fac parte din zona euro trebuie să îşi trimită planurile bugetare pe 2024 către Comisia Europeană pentru inspecţie. Legislaţia europeană spune că deficite bugetare mai mari de 3% din PIB trebuie reduse cu 0,5% în fiecare an până când respectă limita. De asemenea, Comisia Europeană a promis că va lua măsuri disciplinare împotriva acelor state cu deficite bugetare mai mari de 3% din PIB anul următor, ceea ce în teorie ar putea conduce la aplicarea de amenzi.
Însă, deja este clar că unele ţări, precum Franţa sau Italia, vor avea şi anul următor deficite bugetare mai mari de 3% din PIB şi că amploarea înăspririi fiscale, chiar dacă va fi în linie cu efortul minim cerut, va fi mai modestă decât ar fi putut să fie.
Franţa se aşteaptă ca deficitul său bugetar să scadă de la 4,9% din PIB în acest an, până la 4,4% în 2024, pentru ca ulterior să scadă doar treptat până la 2,7% din PIB. Autorităţile de la Paris vor să crească alocaţiile şi pensiile anul viitor pentru a ajuta gospodăriile să lupte cu o inflaţie care rămâne peste ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Însă Consiliul fiscal din Franţa a avertizat că aceste planuri sunt construite pe ipoteze optimiste şi sunt lipsite de ambiţie.
În cazul Italiei, mai multe surse guvernamentale au dezvăluit pentru Reuters, că autorităţile de la Roma au de gând să majoreze ţinta de deficit bugetar pentru 2023 până la un interval cuprins între 4,1% şi 4,3% din PIB, de la obiectivul de 3,7% stabilit în luna aprilie, şi de asemenea să revizuiască deficitul pentru acest an, până la 5,5% din PIB, de la 4,5%. Unul dintre motive este dorinţa premierului Giorgia Meloni de a prelungi în 2024 reducerile de taxe care au ajutat familiile cu venituri mici şi medii să facă faţă preţurilor mari din acest an, chiar dacă în luna iulie miniştrii din zona euro au convenit să le elimine.
Pe lângă regulile fiscale din UE, înăsprirea fiscală din 2024 este crucială şi pentru Banca Centrală Europeană, care după un ciclu fără precedent de majorări de dobândă şi-a atins limitele în ceea ce priveşte lupta cu inflaţia ridicată fără a afectat economia. BCE a făcut un apel către guvernele din zona euro să o ajute în lupta cu o inflaţie de peste 5%. Chiar dacă miniştrii de Finanţe din zona euro sunt de acord cu acest punct de vedere, problemele întâmpinate de BCE cu inflaţia nu sunt printre priorităţile lor.
„Nimeni nu se gândeşte la BCE atunci când se iau decizii cu privire la bugete. În unele state vor avea loc alegeri, altele resimt o contracţie a economiei, datele preliminare arătând că economia a fost într-o stare mai proastă decât se estima anterior”, a spus un înalt oficial din zona euro.
Anul următor vor avea loc alegeri în Belgia, Austria, Lituania şi Croaţia, astfel că guvernele lor vor fi reticente la ideea de a tăia cheltuieile.
Încetinirea creşterii economice va complica situaţia. Comisia Europeană şi-a redus estimările de creştere pentru zona euro până la 0,8% în 2023, de la 1,1% anterior, şi la 1,3% pentru 2024, de la 1,6% anterior. Prognozele BCE sunt şi mai pesimiste, cu un avans al PIB-ului de 0,7% în 2023 şi unul de 1% în 2024.
„Un aspect care ar putea modifica planificarea fiscală este înrăutăţirea perspectivelor economice”, a apreciat un al doilea oficial de rang înalt din zona euro.
