Îndatorarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei s- a menţinut în 2023 pe o tendinţa ascendentă, dar ritmul de creştere s- a redus la 4%

Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare şi a populaţiei s-a menţinut anul trecut pe o tendinţa ascendentă, dar ritmul de creştere s-a redus semnificativ, la 4%, comparativ cu 9% în anul 2022 şi cu 12% în 2021, conform Raportului anual 2023 publicat joi de Banca Naţională a României.

Astfel, la finalul anului 2023, nivelul îndatorării a ajuns la 705,6 miliarde lei, în timp ce indicatorul îndatorare/PIB s-a diminuat cu 2,7 puncte procentuale, până la 45,5% din PIB.

„Creşterea îndatorării din ultimul an s-a datorat în special instituţiilor financiare autohtone, această evoluţie fiind susţinută, pe de o parte, de continuarea efortului guvernamental de sprijinire a creditării bancare şi, pe de altă parte, de creşterea rolului instituţiilor financiare nebancare. Spre deosebire de creditarea internă, cea de la nerezidenţi s-a menţinut relativ constantă, dar se remarcă o modificare importantă de dinamică în structura acesteia. Astfel, împrumuturile externe oferite de instituţii financiare au înregistrat o creştere moderată de 3%, după scăderi repetate în anii anteriori (-8% în anul 2022, -6% în anul 2021 şi -1% în anul 2020). Aceste evoluţii au fost însoţite de o scădere uşoară a împrumuturilor de la companiile nerezidente de natura ISD (-1%)”, explică BNR în raport.

Potrivit sursei citate, inversarea marjei dintre ratele de dobândă la creditele externe relativ la cele interne acordate în euro explică doar într-o mică măsură aceste evoluţii, mai puţin de 10% din majorarea împrumuturilor externe fiind determinată de către sectorul companiilor nefinanciare. O altă explicaţie constă în creşterea accesului populaţiei la produse financiare de natura creditării oferite prin aplicaţii digitale de instituţii financiare europene fără prezenţă fizică în România.

La nivel sectorial, firmele s-au finanţat în egală măsură de la nerezidenţi şi instituţii financiare rezidente, evoluţiile din perioada post-pandemică evidenţiind creşterea importanţei creditării bancare autohtone în defavoarea celei de natura ISD.

Astfel, 42% din îndatorarea companiilor nefinanciare reprezintă credite de la instituţiile de credit din România (în creştere cu 1,7 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului anterior şi cu 5,7 puncte procentuale faţă de decembrie 2019). Creditul de tip ISD s-a redus la 43% din total (de la aproximativ 45% în decembrie 2022 şi decembrie 2019).

În schimb, populaţia s-a finanţat preponderent de la instituţii de credit autohtone (88%). Începând cu a doua jumătate a anului 2023, se constatat, însă, o accelerare a finanţării populaţiei de la instituţii financiare nerezidente.

„Aceste finanţări sunt, în general, de valori mici, iar ponderea în îndatorarea totală este pentru moment destul de redusă (1,3%). Cu toate acestea, există o serie de factori care indică posibile acumulări de riscuri ce reclamă o monitorizare atentă a acestui fenomen. În primul rând, creşterea rapidă a importanţei creditului extern şi numărul relativ mare de persoane care au optat pentru un astfel de credit, într-un interval scurt de timp, arată o cerere substanţială pentru această finanţare din partea populaţiei. În al doilea rând, accesul facil la produsele de creditare şi cadrul mai puţin strict de reglementare pot conduce la supraîndatorarea debitorilor vulnerabili (cu venituri reduse)”, precizează BNR.

Banca Naţională semnalează că evoluţiile economice mai puţin favorabile din anul 2023, comparativ cu anul anterior, s-au reflectat şi în situaţia financiară a firmelor. Astfel, cele mai importante firme au raportat, în prima jumătate a anului 2023, scăderea profitului net (-12,6%) şi reducerea rentabilităţii capitalului cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu situaţia înregistrată în prima jumătate a anului 2022. Indicatorul datorii/capital s-a menţinut însă la 1,4, iar cel privind lichiditatea generală a scăzut uşor la valoarea de 120%.

Raportul mai arată că populaţia a continuat să economisească într-un ritm susţinut în anul 2023. Deţinerile de active financiare s-au majorat cu 1% în 2023 (variaţie anuală, în termeni reali), în timp ce ponderea acestora în total active a urcat la 63% (+1 punct procentual comparativ cu anul 2022).

„Aceste evoluţii au fost susţinute de fondurile de pensii private şi de programele de emisiune de titluri de stat ‘Tezaur’ şi ‘Fidelis'”, menţionează sursa citată.

Depozitele au continuat tendinţa ascendentă, dar într-un ritm mai lent comparativ cu celelalte active financiare (4,7%, în termeni reali, în anul 2023). Analiza în structură arată o diminuare importantă a ponderii depozitelor la vedere în favoarea celor la termen (-8 puncte procentuale, până la 48% în decembrie 2023).

Calitatea portofoliului de credite acordate sectorului real (companii nefinanciare şi populaţie) a continuat tendinţa de îmbunătăţire, dar unele evoluţii în structura acestuia arată o deteriorare a capacităţii de plată pentru unii debitori un factor fiind şi condiţiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării.

Astfel, rata creditelor neperformante s-a diminuat la 2,33% la finalul anului 2023 (-0,32 puncte procentuale faţă de valoarea la decembrie 2022). În cazul portofoliului corporativ, rata de neperformanţă a scăzut la minim istoric de la introducerea noii definiţii de către EBA, la 3,8% în decembrie 2023, în timp ce în cazul sectorului populaţiei, aceasta a depăşit uşor pragul de 3%. În structură, se observă o deteriorare a calităţii creditelor în cazul creditelor cu garanţie de stat acordate companiilor şi a celor aferente firmelor din sectorul serviciilor, dar valorile s-au menţinut la un nivel gestionabil (2,5% în cazul creditelor cu garanţie de stat şi 4,8% în cazul creditelor acordate companiilor din sectorul serviciilor)

Probabilitatea de nerambursare la finalul anului 2023, conform IFRS 9, a scăzut cu 0,4 puncte procentuale pentru debitorii cu grad mai scăzut de risc (valoare a indicatorului datorii/capital sub 2), dar a crescut cu 0,3 puncte procentuale pentru cei cu grad mare de risc (valoare a indicatorului datorii/capital peste 2). În cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, instituţiile de credit au consemnat, de asemenea, o creştere a probabilităţii de nerambursare pentru creditele ipotecare. Astfel, pentru creditele ipotecare standard, probabilitatea medie s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale în intervalul decembrie 2022 – decembrie 2023.

Calitatea portofoliului de credite ipotecare a continuat să se situeze la un nivel scăzut, dar în uşoară creştere comparativ cu anul anterior, ratele de neperformanţă ajungând la 1,3% în cazul creditelor „Prima casă”/”Noua casă” şi la 1,8% în cazul creditelor ipotecare standard în decembrie 2023.

„Caracteristicile debitorilor arată, de asemenea, un nivel redus de risc. Astfel, gradul median de îndatorare a debitorilor care au accesat credite ipotecare standard în anul 2023 a fost de 35%, mult sub valorile înregistrate înaintea ultimei modificări privind gradul de îndatorare din anul 2019 (44%, în anul 2018)”, adaugă BNR.