INS: În anul 2023, în România au funcţionat peste 67.000 de unităţi sanitare

În anul 2023, au funcţionat peste 67.000 de unităţi sanitare. Unui medic, inclusiv medic de familie, i-au revenit, în medie, 262 locuitori, faţă de 267 locuitori în anul 2022. Spitalele au tratat un număr de 3,7 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 504.000 cazuri mai multe faţă de anul 2022, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”În anul 2023, activitatea reţelei sanitare şi de ocrotire a sănătăţii s-a desfăşurat în peste 67.000 unităţi sanitare (55.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu peste 1.700 unităţi mai multe faţă de anul anterior”, arată datele INS.

Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2023, de: 554 spitale, faţă de 544 spitale în anul 2022; 163 unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, cu 3 unităţi mai multe decât în anul precedent; peste 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 744 unităţi mai multe decât în anul 2022; aproximativ 17.000 de cabinete stomatologice independente, cu 605 unităţi mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 178 cabinete faţă de anul 2022.

Dintre cele 717 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2023, numai 355 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 280 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de circa 10.000 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 92 de unităţi faţă de anul 2022, deservind, în medie, 1.910 locuitori.

Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.200 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori comparativ cu un cabinet din mediul urban.

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcţionat 13.700 cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 17,3 ori mai mic (793 cabinete). În consecinţă, raportat la populaţia după mediu de rezidenţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 15,8 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban.

Cele 717 spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, în anul 2023, de 136.100 paturi pentru internare continuă (125.700 de paturi în mediul urban şi 10.400 de paturi în mediul rural) şi de aproximativ 10.200 paturi de spital pentru internare de zi (numai 453 paturi în mediul rural).

În anul 2023, numărul pacienţilor care au beneficiat de serviciile spitalelor şi unităţilor asimilate a fost de 3,7 milioane pacienţi internaţi în regim de spitalizare continuă şi de 5,3 milioane pacienţi internaţi în regim de spitalizare de zi, cu 1,3 milioane pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2022 când au fost trataţi 7,7 milioane pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi. Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 91,3% din totalul paturilor pentru internare continuă şi pentru internare de zi au fost puse la dispoziţia populaţiei în spitalele mari (cu peste 100 de paturi fiecare).

Durata medie de spitalizare a fost, în 2023, de 6,9 zile/pacient internat în spital. Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 190,4 zile/pacient în unităţi medico-sociale. Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 194,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie, 26,1 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

Personalul medico-sanitar

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2023, şi-au desfăşurat activitatea 72.700 medici (inclusiv medici de familie), în creştere cu 1.400 faţă de anul 2022; 21.200 medici stomatologi, în scădere cu 0,2 mii faţă de anul 2022; 21.700 farmacişti, în scădere cu 0,9 mii faţă de anul precedent; 20.200 asistenţi medicali cu studii superioare, în creştere cu 1.300 faţă de 2022.

156.300 personal cu pregătire sanitară medie, în scădere cu 0,4 mii faţă de anul 2022 şi de 76.300 personal sanitar auxiliar, în scădere cu 0,3 mii faţă de anul 2022.

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 71%, de 66,5% în rândul medicilor stomatologi şi de 89,7% în rândul farmaciştilor.

În anul 2023, faţă de anul 2022, numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 1.421, dintre aceştia, 97% fiind medici rezidenţi. Specialităţile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de medici au fost medicina de familie (12.471), medicina internă (3.259), ATI (3.218), pediatrie (3.178) şi medicina generală (3.028).

Numărul cel mai mic de medici a fost înregistrat la specialităţile medicale reabilitare medicală (77), farmacologie clinică (105) şi medicină nucleară (118).

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, circa două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban.

În anul 2023, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă sunt evidenţiate de numărul de locuitori care au revenit principalelor categorii de personal medical. Astfel, în mediul rural au revenit: 2.304 locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.167 locuitori la un medic de familie în mediul urban; 3.971 locuitori la un medic stomatolog, comparativ cu 526 locuitori la un medic stomatolog în mediul urban; 2.713 locuitori la un farmacist, comparativ cu 541 locuitori la un farmacist în mediul urban.