INS: Producţia vegetală deţinea în 2022 ponderea cea mai mare, de 65,6%

Producţia vegetală deţinea în anul 2022 ponderea cea mai mare (65,6%) în structura valorii producţiei ramurii agricole, în scădere faţă de anul anterior cu 5,6 puncte procentuale, potrivit datelor definitive publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Valoarea producţiei ramurii agricole în anul 2022, în preţuri curente, a fost de 109,56 miliarde de lei.

„Valoarea producţiei vegetale în anul 2022, faţă de anul 2021, a înregistrat creştere într-o singură regiune de dezvoltare Sud-Muntenia (+0,3 puncte procentuale), iar scăderi în celelalte regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-39 pp), Nord-Est (-34 pp), Bucureşti-Ilfov (-30,4 pp), Nord-Vest (-25,4 pp), Vest (-22,8 pp), Sud-Vest Oltenia (-21 pp) şi Centru (-18,9 pp)”, se menţionează în comunicat.

Potrivit INS, în anul 2022, comparativ cu anul 2021, valoarea producţiei animale a înregistrat creşteri în regiunile de dezvoltare Vest (+3,5 pp), Nord-Vest (+3,1 pp), Sud-Muntenia (+1,5 pp) şi Centru (+0,3 pp); iar în celelalte regiuni de dezvoltare valoarea producţiei animale a înregistrat scăderi cuprinse între 7,4 pp şi 2,7 pp.

Totodată, valoarea serviciilor agricole a înregistrat creşteri în toate regiunile de dezvoltare cuprinse între 46,3 pp şi 8,8 pp.

Producţia vegetală are ponderea cea mai mare în producţia ramurii agricole în toate regiunile de dezvoltare ale ţării, cu valori cuprinse între 57,2% (regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Centru) şi 77% (regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia).

În anul 2022, faţă de anul 2021, structura valorii producţiei ramurii agricole a înregistrat principalele creşteri în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (+3,3 p.p.) şi Vest (+0,4 p.p.). Cele mai importante scăderi au fost în regiunile de dezvoltare Sud-Est (-2,9 pp), Nord-Est (-1,3 pp).

În structura producţiei vegetale din anul 2022, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Sud-Muntenia (26,0%), Sud-Est (16,5%) şi Sud-Vest Oltenia (13,8%), în timp ce în structura producţiei animale a aceluiaşi an ponderea cea mai mare o au regiunile de dezvoltare: Nord-Est (20,1%), Nord-Vest (15,4%), Sud-Muntenia (14,9%) şi, respectiv, Centru (14,7%).