Investițiile care schimbă harta distracției din România

În ultimii ani a apărut în România un număr impresionant de investiții destinate petrecerii timpului liber. Multe sunt finanțate de la bugetele administrației locale, dar destule s-au bazat pe fonduri private.

Acum două decenii roller coaster-ele alpine erau accesibile doar românilor care călătoreau în țări precum Austria ori Elveția. Apoi, treptat, au apărut și la noi primele investiții de acest gen, de cele mai multe ori mai modeste decât cele din Vest în ceea ce privește dimensiunile și senzațiile. Dar în ultimii ani am început să ne aliniem și din acest punct de vedere cu statele mai bogate și mult mai experimentate în zona de turism. „Dacă înainte trebuia să mergem până în Alpi ca să folosim un montagne russe construit pe munte, acum avem de unde alege și la noi. Copiii sunt încântați când putem merge să se dea aproape în fiecare week-end de vară și, să fiu sincer, ne place și nouă”, spune mureșeanul Ioan Pop.   

Într-adevăr, în ultimii ani au apărut, în special în Carpații Orientali, câteva „sănii de vară” care se pot bate de la egal la egal cu cele din centrul Europei. Pe lângă cele deja cunoscute, de la Toplița, Ghimeș ori Borsec (date în flosință în jurul anului 2020), au fost deschise recent și alte locații similare. Forest Coaster din Gura Humorului, în lungime de 1,4 kilometri, de exemplu, a fost inaugurat acum aproape un an. Și la Predeal a apărut anul trecut un roller coaster montan de peste 800 de metri, în urma unei investiții de 1,3 milioane de euro, iar la vecinii din Sinaia ar urma să apară un traseu similar, însă cu o lungime mult mai mare (peste doi kilometri). Și costurile pentru acest proiect sunt aproape duble (circa 12 milioane de lei).

Ștranduri 2.0

Pentru cei care preferă alte tipuri de distracție, a avut loc, în ultimii câțiva ani, o adevărată „inundație” de parcuri acvatice. Unele dintre ele sunt, deocamdată, doar în stadiul de proiect. În Sibiu, de pildă, complexul care urma să fie construit de primărie în zona Câmpșor a fost mutat recent pe Calea Poplăcii, pe un teren de 24 de hectare primit de la MApN. Însă , pentru moment, investiția a rămas pe hârtie. Tot în Transilvania, de această dată la Ocna Mureș, ar urma să apară un astfel de parc, care a primit în urmă cu câteva luni autorizația de mediu. Și la Iași este planificat un aqua park spectaculos, cu 10 bazine, întins pe o suprafață de cinci hectare. Investiția, finanțată de la bugetul local, ar urma să ajungă la circa 40 de milioane de euro.

Altele se află în construcție și, dacă totul merge bine, își vor deschide în curând porțile. La Baia Mare, de pildă, primarul Doru Dăncuș anunța vara trecută demararea lucrărilor. „Am început demolarea clădirilor și a vechilor echipamente din fostul ștrand al orașului, urmând ca în cel mai scurt timp să înceapă șantierul pentru construcția unui aqua park Noul ansamblu se va întinde pe 3,5 hectare de teren și va include și o fostă bază sportivă nefolosită. E unul dintre cele mai așteptate locuri de agrement de băimăreni”, spunea el.

Nu toate proiectele par că au reușit să respecte parametrii inițiali. Început acum opt ani, proiectul Aqua Park Pantelimon finanțat de Primăria Sectorului 3 trebuia să coste 112 milioane de lei. Din cauza inflației, dar și a unor dotări suplimentare adăugate pe parcurs, acesta a ajuns la circa 250 de milioane de lei și ar urma să fie gata, în sfârșit, până la finalul acestui an.

Pe lângă cele aflate încă pe planșetă sau în lucru, sunt și proiecte care au fost deja inaugurate în ultimii ani. Unele în orașe mai mari, dar și unele în zone ceva mai slab populate. La Lupeni, pe Valea Jiului, a fost inaugurat recent un astfel de complex, situat pe locul fostului ștrand. El are patru bazine cu apă încălzită, tobogane și un restaurant și este rezultatul unei investiții private a omului de afaceri Emil Părău. Tot o investiție privată se află și în spatele Aqua Park Aria, deschis în iunie 2024 în Sibiu. Asta în timp ce faimosul complex Therme din București este aproape permanent într-un proces de extindere a facilităților oferite (una dintre cele mai recente investiții fiind construcția unui pasaj rutier suprateran peste DN1, care să ușureze accesul auto).

Distracție nautică

Rămânem tot în zona acvatică și mergem la Călărași, unde a fost inaugurat recent un port turistic cu o capacitate de 250 de ambarcațiuni și care include facilități complete, printre care pontoane, spații administrative și comerciale, atelier de reparații și zone de relaxare. Investiția, din surse publice, s-a ridicat la 87 de milioane de lei.

Un proiect similar este în pregătire și în comuna tulceană Sarichioi, pe malul lacului Razelm. „Am obținut avizul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării și avem și intabulată zona pentru partea centrală a portului, fiind în desfășurare acum proceduri prin care facem un schimb de terenuri cu Rezervația Biosferei Delta Dunării, pentru a obține terenul necesar și pentru digul de protecție al portului”, explica în urmă cu un an și jumătate stadiul inițiativei primarul Vitali Finoghen. Portul ar urma să aibă circa 6.500 de metri pătrați și să fie dotat cu ”cheuri verticale, platforme, zone destinate activităților tradiționale și turistice, pasarelă plutitoare pietonală, amenajări de agreement și promenadă”.

Un port similar, cu 180 de locuri de acostare, a fost inaugurat în 2023 în apropiere, la Jurilovca, în urma unei investiții de aproape 20 de milioane de lei. Proiectul a fost catalogat atât de autorități, cât și de utilizatori drept unul de succes. „Am folosit portul anul trecut în vară, când am închiriat o barcă de acolo, și pot să spun că oferă, într-adevăr, condiții la nivel european”, spune Dragoș Ionescu, un om de afaceri bucureștean care se declară pasionat de turism în zona Deltei și a Mării Negre.

Planuri mari lângă București

Și zona parcurilor de distracții și de aventură pare să fi prins avânt în ultima perioadă. Spre finalul anului trecut s-a aflat, de pildă, despre proiectul DraculaLand, care ar urma să fie situat lângă Gherghița, în zona autostrăzii A3, la aproximativ 20 de minute de București și 15 minute de Aeroportul Otopeni. El a fost inițiat de oamenii de afaceri români Dragoș Dobrescu și George Toader și ar urma să aibă o suprafață de 78 de hectare, cu șase zone tematice și peste 40 de atracții majore. În plus, complexul ar mai urma să includă o arenă multifuncțională cu o capacitate de 22.500 de locuri pentru concerte, festivaluri și competiții de e-sports, un outlet de lux, trei hoteluri de patru și trei stele, cu aproximativ 1.200 de camere în total, dar și un aqua‑park și spa termal, un circuit de curse de circa 4,5 kilometri și un hub de business & tehnologie dedicat startup-urilor din gaming, inteligență artificială și industrii digitale.

Până ca proiectul să devină realitate va trebui să ne mulțumim cu obiective ceva mai modeste. Cum ar fi FunSylvania, cel mai nou parc tematic, educațional și de aventură din Brașov inaugurat la începutul lunii iunie, ori Brava Park, dedicat sporturilor de aventură, cu accent pe mountain bike. El a fost de asemenea deschis recent și a fost dezvoltat printr-un parteneriat public-privat între Primăria Bran și o societate privată și oferă trei piste de downhill, cea mai lungă având aproximativ 1,7 kilometri.