Isărescu: Persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind rolul băncilor și rolul băncii centrale

Persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind rolul băncilor și rolul băncii centrale, modul în care funcționează, dar și față de indicatori sau indici, a afirmat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la Forumul Educației Financiare.

‘Persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind, de exemplu, rolul băncilor, rolul băncii centrale. Cum funcționează? Am spus că am început de 35 de ani, avem și un institut bancar, dar dacă te uiți la discursul public, confuziile sunt zilnice, nu sunt așa din când în când. Persistă și confuzii legate de indicatorii sau să spunem indicii care sunt folosiți în societate.
Acum eu iau un exemplu care a răzbătut în opinia publică și îmi ridic capul din ce am scris aici. Discuția asta cu ROBOR-ul iar a apărut și tulbură societatea românească și eu cel puțin îmi dau seama cât de periculoasă este toată discuția asta. Nu pot să intru în foarte multe detalii. Există o discuție, să spun, un procedeu care e în derulare între bănci, avem aici reprezentatul Asociației Române a Băncilor și Consiliului Concurenței. Dar am citit raportul, raport greu, 500 de pagini, plus 300 de pagini de anexe. Numai ca să-l parcurgi, mi-a luat un weekend. Nu mă laud, vreau să spun că am vrut să văd dacă am progresat într-un fel în înțelegere. Se începe chiar bine și raportul curge, n-ai ce să-i reproșezi ce scrie acolo. Și începe bine. Se explică că ROBOR-ul este indicele pieței interbancare, a pieței monetare. Spun eu: ‘bravo domnule, am evoluat’ ‘, a precizat Mugur Isărescu.

El a menționat că înainte se spunea că ROBOR e ceva calculat numai pentru creditele la diverși debitori, iar acum s-a înțeles faptul că avem cotații ferme care trebuie executate, nu cotații indicative.

‘Deci, dacă o bancă și-a pus o cotație fermă undeva, apoi trebuie să o execute. Și mi-aduc aminte ce discuții, un an, doi ani de zile aproape, au fost legate de cotații. Cum apăreau diverși reprezentanți ai partidelor politice să ne explice cum se joacă băncile acolo, trezorierii cu cotațiile. Au văzut în cap un singur lucru: să-l exploateze pe bietul debitor din România. Acum se spune clar: cotațiile ferme sunt cotații ferme. Dar unde suntem totuși? După ce citești așa 500 de pagini ajungi la acuza principală, repet, spun numai elemente legate de ce e în dezbaterea publică acum, acuza principală că au loc niște înțelegeri neconcurențiale, un fel de cartelizare între băncile comerciale și, în consecință, te întrebi: se uită faptul că este indicele pieței monetare? Piața monetară e formată numai din banca națională și băncile comerciale. Piața monetară sau interbancară este esențială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeș și zicem: am majorat dobânda. Păi și ce dacă am majora-o dacă aia nu se duce în economie? Și prin ce se duce în economie? Prin piața monetară, pentru că banca centrală într-o economie de piață nu dă credite populației, asta de 35 de ani, nu dă credite societăților comerciale, băncile comerciale fac asta. Și atunci această piață monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară’, a explicat guvernatorul BNR.

Acesta a afirmat că, dacă acest aspect nu se înțelege, instituțiile responsabile, inclusiv BNR și ARB, ar trebui să-și facă autocritica.

‘După atâția ani se spune ROBOR-ul, care este indicatorul pieței monetare, este cel – pentru că se repetă la televizor în fiecare zi – ROBOR-ul la trei luni este cel în funcție de care se stabilește creditul la debitorii băncilor comerciale. Este un indicator împrumutat din 2010. Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC, dacă nici acum nu este bun, făceți fraților altul, ca să mă exprim așa, dar lăsați-ne ROBOR-ul că nu putem să funcționăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii și neclarități? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineața până seara și îl tăvălește și îl face marele dușman al României. Și nu trebuie să ne facem autocritica și noi, și ARB-ul, că lumea nu înțelege cum funcționează sistemul bancar într-o economie de piață?’, a transmis Mugur Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat faptul că prin intermediul băncilor se efectuează plățile în economie. El a declarat că zilnic se efectuează 300.000 de plăți, iar fiecare bancă participantă la ROBOR efectuează între 10.000 și 30.000 de plăți.

‘Primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocați sistemul de plăți. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Și cine se ocupă de plăți? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva. Și atunci, dacă crezi că singura treabă a trezorierului este să stabilească ROBOR-ul, se adună acolo 10 inși, și singura lor grijă este cum să-l pună mai sus.. Păi atunci de ce a scăzut? Din iunie până în prezent a scăzut cu două procente. Nu sunt tot cei 10 care, așa, ca și cum ar fi niște șmecherași, au crescut ROBOR-ul, nu sunt tot ei cei ce l-au scăzut? Mă opresc aici, ca să nu intru prea adânc, dar și raportul și discursul public trebuie să ne dea de gândit. În principal nouă: Banca Națională și Asociația Română a Băncilor, pentru că în societate persistă asemenea confuzii. Considerăm noi că educația financiară trebuie privită ca o prioritate strategică. Și aici este și o chestiune de limbaj. Comunicarea este o meserie în domeniul bancar. Vorbesc, mai ales dealerii, acolo o păsărească a lor. Păi și eu, dacă vorbesc cu dealerul meu principal, după 5 minute mă bagă în ceață, cu toate că sunt specialist. Și spun: las-o așa. Vorba poetului: ‘tu cu lumina ta mărești a lumii taină’. Bănuiesc că și ei, dacă apar în public și încearcă să dea explicații în păsăreasca lor, zăpăcesc lumea mai mult. Haideți, domnule președinte, să luăm chestiunea asta în serios, fac apel public aici. E clar că avem o problemă de comunicare, de educație financiară, de canal de transmisie’, a adăugat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Academia de Studii Economice din București în parteneriat cu Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor, a organizat luni Forumul Educației Financiare, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Organizat în contextul Zilei Educației Financiare (11 aprilie), forumul continuă un demers național inițiat în 2022, care aduce împreună instituțiile-cheie ale sistemului financiar pentru a consolida cultura financiară la nivelul societății. Tema ediției – ‘Educația financiară: interfața coeziunii între furnizorii și utilizatorii de produse financiare’ – plasează educația financiară în centrul unei relații esențiale: aceea dintre instituțiile financiare și un consumator tot mai informat, mai exigent și mai responsabil.