Isărescu: Societățile trebuie să învețe să anticipeze schimbarea, iar instituțiile să își consolideze reziliența

Societățile trebuie să fie capabile să anticipeze schimbarea și să se pregătească pentru aceasta prin educație, cooperare și dialog, în condițiile în care incertitudinea economică, transformările tehnologice și presiunile asupra mediului fac tot mai dificilă gestionarea problemelor actuale, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

‘Importanța aducerii acestor idei în dezbaterea publică este deosebit de mare în zilele noastre, când societățile noastre, aflate sub presiune, interacționează în moduri tot mai dificil de gestionat. Incertitudinea economică afectează capacitatea de planificare. Schimbările tehnologice creează oportunități, dar necesită noi competențe și noi forme de judecată. Presiunile asupra mediului afectează producția, infrastructura și mijloacele de trai. Atunci când încrederea slăbește, devine mai dificil să convenim asupra modului în care trebuie să răspundem’, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

El a susținut cuvântul de deschidere al conferinței ‘No Limits to Hope: Sense-making for alternative futures’, organizată de Clubul de la Roma și Asociația Română pentru Clubul de la Roma, la sediul BNR.

În discursul său, Mugur Isărescu a evocat contribuția lui Mircea Malița la dezbaterile internaționale privind educația și viitorul societăților, amintind raportul ‘No Limits to Learning’, realizat în 1979 de acesta împreună cu James Botkin și Mahdi Elmandjra.

‘Un savant, diplomat și educator, Mircea Malița a adus în dezbaterea internațională o convingere fermă în puterea cunoașterii și a dialogului. Activitatea sa susține ideea că societățile trebuie să fie capabile să anticipeze schimbarea și să se pregătească pentru aceasta prin educație, cooperare și raționament informat’, a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, raportul ‘No Limits to Learning’ a pus în centrul dezbaterii distanța tot mai mare dintre complexitatea problemelor cu care se confruntă omenirea și capacitatea acesteia de a le înțelege și soluționa. Educația era privită dincolo de limitele sălii de clasă, ca o capacitate a societăților și instituțiilor de a învăța, de a pune sub semnul întrebării ideile consacrate și de a anticipa schimbarea.

Guvernatorul BNR a amintit, totodată, legătura sa personală cu activitatea Clubului de la Roma, arătând că a participat, în anii ’70, la discuțiile organizate în România în legătură cu raportul ‘The Limits to Growth’ și că, în calitate de cercetător la Institutul de Economie Mondială, a publicat studii și analize pe temele abordate de acesta.

Referindu-se la cele trei direcții pe care le consideră importante pentru viitor, Isărescu a menționat perspectiva pe termen lung, instituțiile reziliente și cooperarea.

‘Prima se referă la importanța unei perspective pe termen lung. Presiunile imediate solicită în mod inevitabil atenție. Totuși, calitatea răspunsului nostru depinde, în parte, de capacitatea de a privi dincolo de acestea. Deciziile luate astăzi modelează opțiunile și constrângerile generațiilor viitoare’, a afirmat acesta.

În privința instituțiilor, guvernatorul a subliniat că reziliența acestora depinde de existența unor mandate clare, de competența profesională și de capacitatea de a învăța din experiență.

‘Credibilitatea lor se construiește în timp, prin decizii consecvente, responsabilitate și o explicație onestă a posibilităților lor. Încrederea este deosebit de importantă aici. Oamenii sunt mai dispuși să se implice în probleme dificile atunci când observă că preocupările lor sunt ascultate și că dovezile sunt luate în considerare în mod deschis. Dialogul presupune răbdarea de a explica, disponibilitatea de a asculta și modestia de a ne reconsidera presupunerile’, a mai spus Mugur Isărescu.

A treia prioritate indicată de guvernatorul BNR este cooperarea, în condițiile în care numeroase fenomene care influențează societățile depășesc granițele naționale.

‘Înțelegerea lor necesită un schimb de cunoștințe, iar răspunsul eficient presupune adesea un efort coordonat. Dialogul între țări și generații ne ajută să recunoaștem riscurile mai devreme’, a declarat acesta.

În cadrul conferinței este prezentat raportul ‘Constellations of Hope’, care explorează modul în care educația poate contribui la reducerea decalajului dintre capacitatea omenirii de a transforma realitatea și capacitatea sa de a înțelege consecințele acțiunilor proprii. Asociația Română pentru Clubul de la Roma a realizat prima traducere în limba română a raportului, potrivit guvernatorului BNR.

Isărescu a amintit că asociația a susținut anterior și traducerea în limba română a raportului ‘The Blue Economy’, semnat de Gunter Pauli, România fiind prima țară europeană care a tradus acest document.