Jumătate din proiectele UE de „electrificare”, în pericol să fie ratate

Pe măsură ce Europa își decarbonizează economia, ea se confruntă cu marea provocare ridicată de reconstruirea unui sistem care elimină combustibilii fosili. Bateriile pentru mașinile electrice și materialele care sunt folosite pentru realizarea lor sunt esențiale pentru efortul UE de a avea un transport rutier nepoluant și pentru a-și extinde rețelele de energie regenerabilă. În urmă cu un an, Federația Europeană pentru Transport și Mediu (T&E) estima că două treimi din proiectele țărilor UE de construirea a fabricilor de baterii erau în pericol de a nu se realiza. Astăzi perspectivele s-au îmbunătățit și asociația spune că riscul de nerealizare a proiectelor s-a redus la jumătate.

Potrivit unei analize realizate de T&E, Europa își poate asigura necesarul de celule pentru baterii din producția proprie până în 2026 și poate produce cea mai mare parte a cererii sale de componente cheie (catozi). De asemenea, ea își poate  acoperi materiale critice necesare, precum litiu și nichel, până în 2030. Realizarea unui lanț propriu de aprovizionare cu baterii va oferi beneficii climatice semnificative: reducerea cu 37% a emisiilor de carbon sau cu 133 de milioane de tone de CO2 până în 2030. În schimb, dacă este vorba despre sursele de energie regenerabilă, reducerile de emisii de dioxid de carbon se dublează. În ciuda acestor avantaje, multe dintre proiectele anunțate rămân incerte și au nevoie de o susținere guvernamentală mai puternică, potrivit analizei citate, pentru a face față cererii în creștere de mașini electrice. Aceste vânzări au crescut, anul trecut, la nivel european, cu 28% şi cu peste o treime numai în Uniunea Europeană (UE), comparativ cu datele din 2022, însă constructorii de automobile nu au reuşit să livreze pe piaţă modele accesibile, potrivit T&E.

Stadiul proiectelor majore

Analiza realizată de T&E arată că riscul de nerealizare a proiectelor s-a redus cu 15%. Compania de baterii ACC, înființată de Mercedes și Stellantis în Franța, a început în ultimul an producția în noua sa fabrică, în timp ce a doua gigafabrică a Northvolt din Germania a fost salvată datorită subvenției generoase a statului german pentru a contracara megaplanul american de subvenționare a companiilor în cadrul politicii de tranziție energetică (planul IRA). Datorită unui pachet de asistență similar pus în practică și în Franța, compania Verkor este pe cale să înceapă producția comercială în această țară. De asemenea, companiile Umicore din Polonia și BASF din Germania au început operațiunile comerciale deja.  La polul opus, compania norvegiană Freyr și compania PowerCo, divizia de producție de baterii a producătorului auto VW Group,  și-au redus planurile de investiții. Per total, capacitățile cu risc scăzut de realizare se ridică în prezent la aproximativ 815 GWh, o cantitate suficientă pentru a alimenta 13,6 milioane de mașini electrice.

Referitor la materialele necesare fabricării bateriilor, analiza citată arată că proiectele de rafinare a litiului au un potențial ridicat pentru a asigura autosuficiența Europei. De la o producție foarte limitată de produse cu litiu astăzi, capacitățile anunțate ar putea acoperi nevoile regiunii până în 2030. Cele mai mari capacități sunt situate în Regatul Unit (de exemplu, Tees Valley Lithium și Green Lithium), Germania (de exemplu, Vulcan Energy Resources și Livista Energy) și Franța (de exemplu, Lithium de France și Imerys), dar multe dintre aceste proiecte sunt încă în faze incipiente de dezvoltare. În ceea ce privește nichelul, planurile existente pentru producerea sulfatului de nichel pot acoperi potențial o cincime din cererea viitoare dinspre producătorii de vehicule electrice și baterii de stocare a energiei. 

Potențial da, fabrici nu

În 2017, Comisia Europeană a creat Alianța Europeană a Bateriilor, o rețea prin care Uniunea își propunea să reducă din decalajul major față de principalii competitori din piață: China și Statele Unite. La momentul înființării Alianței (EBA), Uniunea nu producea mai deloc componente pentru baterii la scară largă și acoperea doar 3% din piața globală de profil. Astăzi situația s-a schimbat puternic, dar dacă vorbim despre România, prezența sa în cadrul asociației este aproape inexistentă, deși avem potențial pentru dezvoltarea acestui segment industrial. Pe lista companiilor care fac parte din Alianța Europeană a Bateriilor, România apare cu un singur jucător, Prime Batteries Technology SRL, un producător de baterii litiu-ion. Start-upul înființat în 2016 de doi antreprenori locali și-a unit forțele cu conglomeratul EIT InnoEnergy, fondat de Uniunea Europeană, și intenționează să investească un miliard de euro pentru a-și crește capacitatea de producție la 8 GWh până în 2026, de la 0,2 GWh, cât este în prezent. În iunie 2022, Virgil Popescu, ministrul energiei de atunci, anunța semnarea unui memorandum de înțelegere cu canadienii de la RockTech Lithium pentru a construi o fabrică în România, investiție de 400 de milioane de euro, pentru producția de hidroxid de litiu destinată fabricării bateriilor de litiu-ion, dar proiectul nu s-a materializat.

Devenit noul aur, litiul a fost declarat strategic atât la nivelul UE, cât și de Statele Unite. România are rezerve bogate de litiu, dar deocamdată are doar planuri pentru extragerea lui. O analiză realizată de Ministerul Economiei, denumită „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, arată că există indicii privind prezența unor resurse de materii prime critice pe teritoriul țării, inclusiv litiu, în Munții Lotrului.