Justiţia americană decide că Google a acţionat ilegal având monopol pentru căutările online

Alphabet, compania mamă a Google, a încălcat legea prin comportamentul de tip monopol impus căutărilor online şi publicităţii aferente, a decis luni un judecător federal american, aceasta fiind prima victorie pentru autorităţile antitrust din SUA care au intentat mai multe procese prin care contestă dominaţia pe piaţă a Big Tech, relatează Reuters.

Decizia este o victorie semnificativă pentru Departamentul de Justiţie, care a dat în judecată gigantul motoarelor de căutare din cauza controlului său asupra a 90% din piaţa căutărilor online şi a 95% din căutările pe smartphone-uri.

„Curtea ajunge la următoarea concluzie: Google monopolizează şi a acţionat ca atare pentru a-şi menţine monopolul”, a scris judecătorul Amit Mehta.

Hotărârea sa deschide calea pentru un al doilea proces în care se vor stabili posibile soluţii, cum ar fi desfiinţarea companiei sau obligarea companiei să nu mai plătească producătorilor de smartphone-uri miliarde de dolari anual pentru a seta Google ca motor de căutare implicit pe noile telefoane. Faza „remedierii” ar putea fi îndelungată, urmată de potenţiale apeluri la D.C. Circuit şi la Curtea Supremă a SUA.

Disputele juridice ar putea dura până anul viitor sau chiar în 2026.

Acţiunile Alphabet, compania mamă a Google, au scăzut luni cu 4,3%, ca parte a unui declin general al acţiunilor din sectorul tehnologiei.

Alphabet a declarat că intenţionează să facă apel la hotărârea judecătorului Mehta. „Această decizie recunoaşte că Google oferă cel mai bun motor de căutare, dar conchide că nu ar trebui să ni se permită să îl facem uşor accesibil”, a declarat Google într-un comunicat.

„O VICTORIE ISTORICĂ PENTRU POPORUL AMERICAN”

Mehta a menţionat că Google a plătit 26,3 miliarde de dolari numai în 2021 pentru a se asigura că motorul său de căutare este implicit pe smartphone-uri şi browsere şi pentru a-şi păstra cota de piaţă dominantă.

„Valoarea implicită este o proprietate imobiliară extrem de valoroasă. Chiar dacă un nou concurent ar fi poziţionat din punct de vedere al calităţii pentru a licita pentru poziţia implicită atunci când expiră un acord, o astfel de firmă ar putea concura numai dacă ar fi pregătită să plătească partenerilor mai mult decât miliardele de dolari în cota de venit şi să îi despăgubească pentru orice diminuare a veniturilor care rezultă din schimbare”, a arătat judecătorul Mehta.

Acesta a precizat că „Google, desigur, recunoaşte că pierderea obligaţiilor de plată ar avea un impact dramatic asupra rezultatelor sale. De exemplu, Google a estimat că pierderea opţiunii implicite Safari ar duce la o scădere semnificativă a căutărilor şi la pierderi de venituri de miliarde de dolari”.

Procurorul general al SUA, Merrick Garland, a numit hotărârea „o victorie istorică pentru poporul american”, adăugând că „nicio companie – indiferent cât de mare sau influentă – nu este mai presus de lege”.

Acest proces, intentat de administraţia Trump, a ajuns în faţa judecătorul din septembrie până în noiembrie anul trecut.

„O cesiune forţată a activităţii de căutare ar rupe Alphabet de cea mai mare sursă de venituri a sa. Dar chiar şi pierderea capacităţii sale de a încheia acorduri exclusive implicite ar putea fi dăunătoare pentru Google”, a declarat analistul senior Emarketer Evelyn Mitchell-Wolf, care a menţionat că un proces juridic prelungit va întârzia orice efecte imediate pentru consumatori.

În ultimii patru ani, autorităţile federale de reglementare antitrust au dat în judecată şi Meta Platforms, Amazon.com şi Apple Inc, susţinând că aceste companii au menţinut monopoluri în mod ilegal.

Un alt caz împotriva Google cu privire la tehnologia sa de publicitate este programat să fie judecat în septembrie.

Vorbind înainte de pronunţare, William Kovacic, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii George Washington, a declarat că o victorie a Departamentului de Justiţie este de natură să ridice moralul celor care aplică legea antitrust în alte cazuri. „Este foarte bun pentru campania lor mai largă de a aplica legea în mod eficient în acest sector”, a spus el.

În 2004, Microsoft a ajuns la un acord cu Departamentul de Justiţie în legătură cu acuzaţiile că a impus browserul său Internet Explorer utilizatorilor de Windows.