Justiţia din Argentina blochează reforma dreptului muncii decretată de preşedintele Milei

Justiţia din Argentina a blocat provizoriu miercuri reforma dreptului muncii prevăzută în decretul din decembrie al noului preşedinte Javier Milei, informează AFP.

În urma unei sesizări a CGT – cea mai mare uniune sindicală din ţară – instanţa de resort, Camera Naţională pentru Muncă, a suspendat aplicabilitatea capitolului respectiv din decret până la examinarea legislativă pe fond.

Opoziţia argentiniană acţionează în justiţie, în parlament şi în stradă împotriva revoluţiei liberale promovate de Milei, în special prin decretul contestat. CGT a declarat o grevă generală şi mobilizarea pentru 24 ianuarie, la numai o lună şi jumătate de la începutul mandatului prezidenţial; AFP observă că este cel mai rapid protest de acest gen în 40 de ani de democraţie în Argentina.

La Buenos Aires se aşteaptă ca guvernul să atace printr-un apel sentinţa judecătorească, care altfel ar rămâne valabilă „până la o decizie definitivă privind chestiunea de fond ridicată” în cadrul procedurii. Magistratul Rodolfo Barra, cu atribuţii de „procuror general” pentru controlul legalităţii, consiliere juridică şi apărarea intereselor statului, a confirmat pentru AFP că va fi depus un apel.

În 20 decembrie, la numai zece zile după ce a preluat preşedinţia, Milei a anunţat un Decret de Necesitate şi Urgenţă (DNU) care creează cadrul pentru dereglementarea masivă a economiei prin modificarea sau abrogarea a peste 300 de acte normative referitoare la muncă, restricţionarea preţurilor şi a chiriilor, privatizare, exporturi şi importuri.

Noul şef al statului a justificat măsura prin nevoia „de a începe drumul către reconstrucţia ţării, de a acorda libertate şi autonomie individuală şi de a începe dezafectarea cantităţii enorme de reglementări care au blocat, îngreunat şi împiedicat creşterea economică”.

Tehnic, DNU a intrat deja în vigoare, dar sub rezerva aprobării ulterioare de către parlamentul de la Buenos Aires, unde partidul preşedintelui este abia pe locul al treilea ca număr de mandate. Calendarul procedurii nu este încă clar, menţionează AFP.

Juriştii dezbat intens constituţionalitatea decretului. DNU a fost atacat prin circa zece recursuri în justiţie, inclusiv cel depus săptămâna trecută de CGT. Cele mai contestate reforme în materie de muncă sunt prelungirea perioadei de probă la angajare de la 3 la 8 luni, reducerea compensaţiilor la concediere, limitarea dreptului la grevă, posibilitatea concedierilor în caz de blocare sau ocupare a locului de muncă.

Judecătorii au reţinut că nu este evidentă „urgenţa” care să justifice evitarea controlului puterii legislative, mai ales că unele norme sunt „de natură represivă sau de sancţionare”. Ei au subliniat că nu s-a explicat cum se poate „remedia situaţia” prin aplicarea imediată a reformelor propuse şi cum se va accelera astfel reducerea şomajului, mai ales că chiar în textul decretului se subliniază că nivelul de ocupare a forţei de muncă „stagnează de 12 ani”.