LAPAR recomandă integrarea Ministerului Mediului în Ministerul Economiei

Integrarea Ministerului Mediului în structura Ministerului Economiei trebuie promovată cât mai rapid de către Guvernul Bolojan prin intermediul unui proiect de lege care să fie dezbătut în procedură de urgență în Parlament, susține Liga Asociaților Producătorilor din România (LAPAR). Adoptarea lui ar evita pe viitor blocarea unor investiții de interes strategic pentru statul român, ca în cazul hidrocentralelor care așteaptă de ani de zile finalizarea, dar acest lucru a fost blocat pentru că ele au picat ulterior în zonele de acoperire ale site-urilor Natura 2000, susține patronatul producătorilor agricoli într-un comunicat de presă transmis redacției. “Un minister integrat permite formularea unor politici economice și de mediu coerente, evitând contradicțiile între obiectivele de creștere și cele de sustenabilitate. Modelul unui minister integrat, în care mediul este parte a unui portofoliu mai extins –este preferat de mai multe state membre ale Uniunii Europene (Suedia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Croația, Grecia), arată comunicatul care poartă semnătura președintelui LAPAR,  dr. ing. Nicu Vasile.

Această integrare ar asigura flexibilitate în planificarea investițiilor.

“Ministerele integrate pot gestiona programe complexe de tip NextGenerationEU fără a fi nevoie de avize multiple. Acest lucru accelerează implementarea proiectelor și facilitează colaborarea între sectoare (energie, industrie, transport, urbanism).În locul unei separări între „experții de mediu” și „decidenții economici”, un minister integrat formează funcționari cu o viziune mixtă – capabili să integreze indicatorii de mediu în analiza investițiilor publice și în managementul resurselor.

Acest model are o logică pragmatică, potrivită pentru economiile care urmăresc o integrare a obiectivelor de mediu în ansamblul dezvoltării economice și tehnologice”, se arată în documentul citat.

În Uniunea Europeană, politicile de mediu se află în centrul strategiei de dezvoltare durabilă. Totuși, structura instituțională prin care aceste politici sunt implementate diferă de la un stat la altul. Unele țări – precum Franța, Polonia sau România – au un minister dedicat mediului, cu o identitate clară și responsabilități directe. Altele, cum ar fi Grecia, Olanda, Croația, Danemarca sau Suedia, au optat pentru o integrare a mediului în portofolii mai largi (energie, economie, infrastructură, dezvoltare regională). 
Aparent, diferența este una administrativă. În realitate, modul în care este poziționat mediul în structura guvernamentală reflectă importanța strategică acordată acestui domeniu și diminuarea covarsitoare a sectoarelor economice esentiale care pot dezvolta economic o tara,  influențează direct coerența politicilor publice, capacitatea de investiții, absorbția fondurilor europene, impactul lor asupra economiei nationale dar și stabilitatea decizională la nivel guvernamental, se explică în textul comunicatului.