Leul și cursul instabilității: ce pierde și ce câștigă România la schimb

Presiunile asupra cursului de schimb s-au intensificat puternic la începutul lunii octombrie, iar moneda națională nu a mai rezistat. Pe 2 octombrie a făcut un nou salt de depreciere față de euro, de la 5,277 lei/euro la 5,344 lei/euro. Presiunea a fost, în principal, politică, prin lipsa unui guvern deplin și a unui nou premier desemnat care nu a trecut de Parlament. Dar nici situația geopolitică globală nu este favorabilă.

Cursul a atins un maxim istoric pe 6 octombrie la 5,3527 lei/euro, adică o depreciere de 5,2% față de cursul de la începutul anului, când se situa la 5,0905 lei/euro. Cursul a mai avut un episod de depreciere majoră în luna mai, când a urcat la 5,268 de la 5,100 lei/euro în doar patru zile. Ambele episoade sunt strâns legate de criza politică.

Leul decontează (și) blocajul politic

România a stat timp de cinci luni fără un guvern plin, fiind condusă de un premier interimar. Dacă până acum situația a putut să fie gestionată, pe final de an este nevoie urgentă de rectificare bugetară, altfel salariile din anumite sectoare nu vor mai putea fi plătite. Pe lista priorităților se află și proiectul de buget pentru anul viitor, care ar trebui întocmit încă de anul acesta.

Standard and Poors, ultima agenție de rating care ne-a evaluat, are o oarecare încredere în viitor, din moment ce a păstrat ratingul la nivel de investiție, dar cu perspective negative. Iar raportul a fost dat chiar înainte de respingerea de către Parlament a premierului desemnat atunci, Siegfried Mureșan. Investitorii nu au fost însă atât de optimiști, de unde și presiunea pe cursul monedei naționale. 

Deprecierea leului nu se limitează la moneda europeană. Față de dolarul american, leul a pierdut chiar mai mult de la începutul anului. Mai exact, nivelul maxim atins pe 8 octombrie de 4,7814 lei/dolar este cu 9,8% mai mare decât cursul de 4,3557 lei/dolar de la începutul anului. Scăderea mai mare față de dolar este provocată și de deprecierea euro față de moneda americană; de la începutul anului, euro s-a depreciat față de dolar cu 4,5%, mai exact de la 1,172 dolari/euro la începutul anului, până la 1,119 dolari/euro pe 14 octombrie. Creșterea dobânzilor de către Federal Reserve, o modalitate de a menține atractivă pentru investitori moneda americană și de a contracara inflația, care a urcat la 3,7% în septembrie, face ca dolarul să fie preferat de investitori în fața euro. Implicit, leul se depreciază suplimentar în fața dolarului, euro fiind pentru noi moneda de referință.

Estimările analiștilor CFA, făcute înainte de episodul de depreciere din startul lui octombrie, indică un curs leu/euro de 5,4-5,5 la sfârșitul anului 2027. „Deprecierea nominală graduală rămâne scenariul central, deoarece diferențialul de inflație al României față de zona euro și deficitele gemene sunt încă mari”, se arată în analiza CFA România. Dacă ne uităm și prin analizele băncilor străine asupra leului, vedem că moneda națională este considerată supraevaluată în raport cu fundamentele economice ale României, de la deficit și creștere economică până la inflație. De altfel, inflația a revenit pe creștere în septembrie, până la 6,6%, după ce în august coborâse la 6,2%, conform datelor INS. Deși a trecut efectul de bază al creșterilor de taxe de anul trecut, acum avem noi presiuni asupra inflației, venite în principal din sectorul de energie. Motorina, în principal, dar și benzina au prețuri de aproape 2 euro pe litru sau peste. Chiar dacă scumpirea combustibililor vine ca urmare a unor condiții externe, iar efectele sunt simțite în toate țările, presiunile asupra inflației sunt tot mai mari. 

Și sunt așteptate să crească și prețurile gazelor naturale și al energiei electrice, care se vor traduce prin scumpiri ale produselor. La toate aceste produse, cu cotații exprimate în dolari, apare și efectul deprecierii leului în fața monedei americane. Cu influențe asupra inflației. Un cerc vicios în care ne învârtim și din care putem ieși doar dacă situația geopolitică globală se îmbunătățește. 

De altfel, BNR a păstrat dobânda de referință la 6,5% pe an și la ultima ședință a Consiliului de Administrație, cea de luna aceasta. „BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare”, arată comunicatul Băncii Naționale. Indiferent de intervențiile BNR asupra pieței monetare, așteptările asupra cursului de schimb al leului sunt de depreciere, cu posibilitatea atingerii pragului de 5,5 lei/euro mult mai repede decât finalul anului viitor. Dar, desigur, totul depinde de evoluția situației politice, economice și geopolitice, de decizii care nu se iau doar în România. 

Dobânzile nu urmează cursul leului

Ultimul trimestru al anului a venit cu o creștere a nivelului IRCC după patru scăderi trimestriale consecutive, dar majorarea a fost doar de la 5,56% la 5,57%. Creșterea este de 0,01 puncte procentuale, iar IRCC rămâne sub maximul de 6,06% înregistrat în trimestrul al doilea din 2025. Estimările incluse în analiza platformei online MrFinance.ro indică o nouă creștere ușoară, până în jurul valorii de 5,59%, pentru primul trimestru din 2027. „Schimbarea de la 1 octombrie se va vedea foarte puțin în rate. Pentru un credit ipotecar de 350.000 de lei, vorbim despre aproximativ 2 lei pe lună. În schimb, diferența dintre dobânda variabilă plătită acum și ofertele cu dobândă fixă poate ajunge la câteva sute de lei lunar”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar MrFinance.ro. 

Rata anuală a inflației a coborât în perioada iunie-august, de la 10,4% la 6,2%, dar nivelul dobânzilor era deja redus, motiv pentru care evoluția inflației nu s-a mai oglindit în evoluția dobânzilor. Oricum, pentru un credit ipotecar de aproximativ 350.000 de lei, contractat pe 30 de ani, cu o marjă fixă a băncii de 2,5%, creșterea IRCC de la 5,56% la 5,57% adaugă aproximativ 2 lei la rata lunară. În cazul unui credit de 500.000 de lei, contractat pentru aceeași perioadă, rata crește cu aproximativ 3 lei pe lună. Față de maximul IRCC din trimestrul al doilea al anului 2025, rata pentru creditul de 350.000 de lei rămâne cu aproximativ 115-120 de lei mai mică pe lună, potrivit estimărilor din analiza MrFinance.ro. 

Dar inflația „mănâncă” din sumele disponibile pentru economisire. Creșterea cheltuielilor cu 6,6% poate reduce cu aproximativ o treime suma disponibilă pentru economisire, dacă venitul rămâne neschimbat. Într-o simulare ilustrativă pentru un venit lunar de 6.000 de lei și cheltuieli inițiale de 5.000 de lei, suma rămasă scade de la 1.000 de lei la aproximativ 670 de lei. Simularea arată cum o creștere a cheltuielilor poate avea un efect proporțional mai mare asupra banilor rămași la sfârșitul lunii. Calculul presupune același venit și aceleași cantități de bunuri și servicii cumpărate, cu o majorare uniformă a costurilor de 6,61%. 

„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare. În scenariul de față, o creștere a cheltuielilor cu 6,61% reduce suma disponibilă pentru economisire. Asta înseamnă mai puțini bani pentru fondul de urgență, pentru investiții sau pentru obiective pe termen lung. Iar atunci când economisești mai puțin lună de lună, nu pierzi doar suma respectivă, ci și posibilitatea ca acei bani să producă randamente în timp”, explică Ion Soltinschi. 

Pe lângă reducerea contribuțiilor lunare, inflația afectează valoarea reală a economiilor existente. La o creștere a prețurilor de 6,61%, o sumă de 30.000 de lei păstrată fără dobândă pe parcursul perioadei septembrie 2025 – septembrie 2026 are, la final, o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei în prețurile de la începutul perioadei. Soldul rămâne de 30.000 de lei, dar pierderea de putere de cumpărare este de aproximativ 1.860 de lei, respectiv 6,2%. Calculul folosește rata națională a inflației; efectul asupra fiecărei persoane depinde de bunurile și serviciile pe care le cumpără.

Situația este valabilă indiferent dacă banii sunt ținuți la bancă sau nu. Cum aproape o treime dintre români nu au cont bancar, economiile sunt ținute sub formă de cash. Or, banii cash, care nu au parte nici măcar de o dobândă pentru un depozit la termen, se depreciază fix cu rata inflației. În același timp, aproximativ 15% dintre români dețin criptoactive, conform unui studiu realizat de BNR. O estimare a lui Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, arată că românii ar fi acumulat deja criptoactive în valoare de 12 miliarde de euro. O problemă care ține tot de educația financiară, dat fiind că aceste active sunt extrem de riscante. Bitcoin, spre exemplu, a urcat anul trecut la un maxim de 126.000 de dolari, iar acum se tranzacționează la circa 83.000 de dolari, după ce a trecut și pe la 67.000 de dolari. 

În condițiile în care monedele naționale sunt atât de volatile, este de așteptat ca cele virtuale și necontrolate de vreo instituție să fie și mai volatile. Nu este interzis să investești în orice dorești banii economisiți, dar este preferabil să ai o minimă cultură financiară înainte de a lua o decizie. „Uneori e normal să arzi etape. Sunt unele momente însă în care parcă e mai bine să vezi dacă nu mai mult strici decât ajuți”, a spus Florian Neagu la prezentarea studiului.