Majorarea salariului minim cu 300 de lei ar aduce angajaților 100 de lei net în plus la salariu

O majorare cu 300 de lei a salariului minim brut, de la 4.325 de lei la 4.625 de lei, ar aduce angajaților doar 100 de lei net în plus la salariu, în timp ce costul total pentru angajatori ar crește cu 311 lei lunar, potrivit unei analize de impact realizate de IMM România și prezentate marți, în cadrul unei conferințe organizate de confederație.

Potrivit cercetării, în condițiile în care scutirea de 200 lei (suma de 200 de lei din salariul lunar este scutită de impozit pe venit și contribuții sociale, n.r.) expiră la 31 decembrie 2026, la un plus de 300 lei la salariu, angajatul primește doar cu 100 lei net mai mult, în timp ce statul ia 68% din costul suplimentar.

Documentul IMM România arată că majorarea salariului minim ar afecta în special firmele mici, în contextul creșterii costurilor cu energia și combustibilii.

Astfel, pe grupe de cifră de afaceri, o majorare a salariului minim cu 300 sau 500 lei, plus scumpirea energiei și a combustibilului, ar reduce profitul mediu cu 12-18%. Cea mai expusă e grupa sub un milion de lei, reprezentând 84% din firme. Analiza mai arată că un singur salariat plătit la nivelul salariului minim ar consuma 25-33% din profitul mediu.

Conform documentului, simularea a fost realizată pe baza rezultatelor financiare din 2025.

‘Simularea utilizează rezultatele financiare medii din anul 2025 și două scenarii de majorare a salariului minim, cu 300 lei, respectiv 500 lei, pentru estimarea profitului brut în anul 2027’, precizează sursa citată.

În cazul firmelor cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, veniturile antreprenorilor rezultate din dividende ar fi mai mici decât salariul net al unui angajat plătit la nivelul minim.

‘În firma medie cu cifra de afaceri de sub 1 milion lei (83,9% din firme), antreprenorul rămâne cu aproximativ 1.532-1.607 lei după majorare (300 de lei/lună sau 500 de lei/lună), adică mai puțin decât salariul net al angajatului său plătit la minim (2.799-2.920 lei)’, se menționează în document.

La nivelul economiei, IMM România estimează costuri salariale suplimentare de până la 10,9 miliarde de lei anual.

‘Pentru economie: cost salarial suplimentar de 6,6-10,9 miliarde lei/an; bugetul încasează 4,5-6,3 miliarde lei/an în plus’, potrivit concluziilor documentului.

În acest context, IMM România propune înghețarea salariului minim brut pe țară, invocând creșterea costurilor suportate de companii și scăderea consumului.

‘IMM România propune înghețarea salariului minim brut pe țară, având în vedere: competitivitatea scăzută a companiilor românești, în contextul creșterii costurilor cu energia electrică, combustibilii și gazele naturale. Măsurile adoptate prin pachetele de reformă, care au condus la majorarea taxelor și impozitelor pentru mediul de afaceri, contribuie, de asemenea, la diminuarea competitivității societăților românești. Scăderea generalizată a consumului, coroborată cu creșterea numărului de insolvențe arată că mediul economic nu mai poate susține o creștere a costurilor’, mai arată analiza.

Confederația consideră că veniturile angajaților ar putea crește prin reducerea fiscalității pe muncă.

‘Soluția pentru creșterea veniturilor salariaților, fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, este scăderea fiscalității pe forța de muncă. În sondajele realizate de IMM România, 84,7% dintre antreprenori susțin reducerea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ca o modalitate de creșterea a veniturilor pentru salariați’, se precizează în analiză.

Totodată, reprezentanții IMM România susțin că reducerea fiscalității trebuie însoțită de diminuarea cheltuielilor statului.

‘Guvernul nu poate transfera costurile doar pe umerii mediului de afaceri, fără a reduce cheltuielile generale ale statului, astfel încât scăderea fiscalității pe forța de muncă să poată fi absorbită de bugetul statului’, precizează reprezentanții organizației.

Analiza a fost prezentată marți, în cadrul unei conferințe de presă organizate de IMM România, în care au fost abordate și propunerile organizației pentru Programul de guvernare 2026-2028, situația întreprinderilor mici și mijlocii la nivel european, problemele privind acordarea vizelor pentru muncitorii străini, precum și eficiența energetică în IMM-uri.