Manole: Am cheltuit în 2024 zeci de milioane de euro pentru formare profesională, iar numărul de angajați a scăzut

Zeci de milioane de euro au fost cheltuite anul trecut pentru ocupare și formare profesională, prin diverse mecanisme și proiecte, iar numărul de angajați a scăzut, a declarat, vineri, la o dezbatere de specialitate, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole.

‘Trebuie să ne asumăm, nu partinic și nu doar politic, niște cifre care par să arate cel puțin a ineficiență. Am cheltuit, ca țară, prin diverse mecanisme și prin diverse proiecte, zeci de milioane de euro anul trecut pentru ocupare și formare profesională. Și numărul de angajați a scăzut puțin. Nu trebuie să fii expert în macroeconomie, nu trebuie să fii expert în ocupare, nu trebuie să fii ministru al muncii. Poți fi un simplu om. E un raționament simplu. Undeva, ceva e cel puțin greșit. Nu poți să cheltui zeci de milioane de euro într-un domeniu pentru a avea la sfârșitul anului o scădere a principalului indicator în domeniul respectiv’, a declarat ministrul Muncii.

El a menționat că scăderea numărului de salariați este o problemă și o tema de rezolvat. ‘Sigur, poate s-ar fi putut o creștere mică, dar oricât de mică ar fi fost o creștere, să plătești pentru o pierdere este o adevărată problemă, este ușor sesizabilă și este o temă de rezolvat’, a spus Manole.

Potrivit acestuia, ocuparea și formarea profesională trebuie să treacă de la teorie la punerea în practică.

‘Genul acesta de politică publică eficientă, ocupare și formare profesională, ne-ar face să avem un buget care să susțină mai ușor creșteri de pensii și de salarii. Ne-ar face mai ușoară investiția în educație, în sănătate și în orice alt domeniu’, a explicat ministrul Muncii.

Florin Manole a mai afirmat că politicile statului privind ocuparea și formare profesională sunt motoare de creștere economică pentru o economie mai puternică.

‘Cel mai simplu exemplu este corelarea necesară a fi făcută între creșterile pentru cheltuielile de apărare, industria de armament și piața muncii. De pe o zi pe alta, poți, teoretic și în curând și practic, să dublezi bugetul unei companii de stat care se ocupă de producerea diferitelor piese pentru industria de apărare. Dar, nu poți, de pe o zi pe alta, să dublezi numărul de angajați pregătiți și apți să lucreze în acea companie’, a mai spus ministrul.

Acesta a precizat că România trebuie să fie capabilă să absoarbă forța de muncă specializată pentru industria de apărare și să pregătească personal calificat în domeniu.

‘Uniunea Europeană, în general, și România, în particular, au o temă în domeniul acesta. E deja public, e deja cunoscut, e deja statuat în politici publice europene și, în curând, va fi și în bugetul României via NATO. Dacă știm toate aceste lucruri, n-avem nicio scuză să fim nepregătiți peste un an sau peste doi, ca să dau niște termene poate un pic cam largi pentru ceea ce urmează din punct de vedere al pieței muncii și al acestei industrii. Sigur, aici n-a fost un exemplu despre IMM-uri, care, probabil, sunt doar puține în această industrie și poate mai curând pe noile tehnologii, dar e un exemplu relevant și ușor de expus în legătură cu această temă’, a apreciat ministrul Muncii.

IMM România a lansat, vineri, la București, ‘Carta Albă a IMM-urilor din România’, aflată la ediția 23, cea mai amplă analiză a mediului de afaceri românesc.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate, potrivit organizatorilor, situația de ansamblu a mediului de afaceri în anul 2025, dificultățile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile și sursele lor de finanțare, modalitatea în care inovează, intenția de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care țin cont în alegerea partenerului de business.