Anul acesta se va încheia cu un deficit bugetar estimat la 5,5% din PIB, iar ţinta pentru anul viitor este de 4,5% -5%, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
Ministrul a explicat de ce s-a renunţat la rectificarea bugetară în acest an, precizând că nu ar fi existat un control pe cheltuieli astfel încât să poată fi atinsă ţinta de deficit, iar în lipsa controlului pe cheltuiala publică riscul de a depăşi 5,5% este destul de mare.
El a vorbit şi despre proiectul de buget pentru anul viitor, menţionând că săptămâna viitoare ar urma să înceapă discuţiile în Coaliţie, iar până la jumătatea lunii viitoare ar trebui aprobate limitele la ordonatorii de credite şi introduse în sistemul informatic. Decizia cu privire la trimiterea în Parlament a proiectului de buget aparţine Coaliţiei, dar ministrul Finanţelor apreciază că ar fi bine să aibă loc în decembrie. Totodată, ministrul Finanţelor crede că 2024 nu este unul cu o miză pe reforma fiscală având în vedere alegerile programate şi pledează pentru o stabilitate politică.
Care va fi nivelul deficitului bugetar la final de an? Cât va fi în 2024?
Sunt întrebări destul de complexe, pentru că demersurile pe care noi le facem sunt cele care să asigure încadrarea în angajamentele pe care le avem discutate cu Comisia Europeană şi anume 5,5% din PIB până la sfârşitul anului. Sigur că noi avem în programul de convergenţă 4,4% din PIB, dar aşa cum arată perspectivele, în lipsa unor măsuri consistente, care erau prevăzute în Legea privind măsurile fiscal-bugetare şi care, din păcate, a fost aprobată şi asumată în Parlament destul de târziu, trebuie să facem toate demersurile necesare pe ceea ce înseamnă gestionarea mai eficientă a banilor publici şi să avem încadrarea în cei 5,5% din PIB până la sfârşitul anului 2023.
Iar în ceea ce priveşte anul 2024, având în vedere că este un an care presupune şi cheltuieli pe zona aceasta de activităţi electorale şi organizarea rundelor de alegeri pe care le are România şi ţinând cont de tot acest context al intrării în vigoare a legii cu noile măsuri fiscal-bugetare, ţinta noastră este să avem un deficit bugetar undeva între 4,5% din PIB, până la 5% din PIB. Acesta este un obiectiv pe care l-am avea în programul de convergenţă ajustat, pentru care va trebui să iniţiem demersuri cu Comisia Europeană şi să ajungem la o ajustare a deficitului bugetar, astfel încât să ne încadrăm în prevederile Tratatului de la Maastricht, respectiv 3% din PIB pentru deficitul bugetar şi 60% din PIB pentru datoria publică.
De ce aţi renunţat la rectificarea bugetară?
Am renunţat la rectificarea bugetară pentru că nu avem control pe cheltuieli astfel încât să ne atingem ţinta de 5,5% din PIB, aşa cum am menţionat-o. Iar în lipsa controlului pe cheltuiala publică pe care o plătim din bugetul de stat sau din celelalte bugete, riscul de a depăşi cei 5,5% este destul de mare. Şi atunci ar trebui să adaptăm mecanismele de finanţare a cheltuielilor publice la noile realităţi. Şi aici obiectivul nostru a fost acela de a avea controlul pe cheltuială şi a nu lăsa prin rectificarea bugetară. Odată o sumă aprobată unui ordonator de credite, are dreptul să efectueze şi să angajeze respectiva cheltuială şi atunci trebuie să fim foarte responsabili şi prudenţi cu astfel de cheltuieli. Pentru că şi în familie, dacă ai 100 lei, de 100 lei cheltuieşti. Nu poţi să ai 100 lei şi să cheltuieşti de 300. Acest lucru este imposibil. Aşa şi în bugetul de stat, trebuie să avem aceste reguli împreună cu autorităţile locale. Pentru că este un obiectiv de ţară angajamentul pe zona aceasta a deficitului bugetar şi noi, cu toţii, suntem interesaţi ca România să poată să-şi implementeze investiţiile pe care le are din fonduri europene. Este prioritatea absolută a României şi ratarea unei astfel de priorităţi ar arunca în blocaj un proces de modernizare al României care este unic în momentul de faţă.
Situația dezastruoasă a țării, ascunsă?
Nu le ascund, de vreme ce Fondul de rezervă bugetară se aprobă în Guvern şi de vreme ce aceste cheltuieli sunt cunoscute la fiecare şedinţă de Guvern. Mai degrabă controlăm aceste cheltuieli pentru a rămâne fermi pe angajamentele pe care le are România. Altfel, dezmăţul care ar putea avea loc prin rectificarea bugetară sau prin aceste acuze nedrepte care ni se aduc ar putea crea mari probleme României pe termen lung. Dacă acum nu am lua măsuri, anul viitor am fi acuzaţi de toată lumea că Ministerul Finanţelor n-a făcut nimic ca să nu ajungem în situaţia de suspendare a fondurilor europene. Şi sigur, aici, cu toate că sunt voci care ne critică, noi trebuie să rămânem consecvenţi pe ceea ce trebuie făcut pentru ca să ajungem pe o traiectorie normală a deficitului bugetar, pentru că deficitul bugetar înseamnă că de fapt tu cheltui mai mulţi bani decât ai. Este simplu şi acest lucru nu este acceptat pe termen lung la nivelul Uniunii Europene.
Bugetul pentru 2024
De săptămâna viitoare vor începe discuţiile în Coaliţie. Noi trebuie să avem aceste limite la ordonatorii de credite aprobate până cel târziu la mijlocul lunii noiembrie pentru ca să se poată introduce în programul informatic pe care îl avem la dispoziţie. Şi sigur, aici decizia va fi luată în Coaliţia de guvernare când va fi trimis bugetul în Parlament. Bine ar fi dacă acest lucru s-ar întâmpla în luna decembrie, pentru că anul viitor este an electoral, care după aceea va naşte pasiuni pe zona aceasta a aprobării legii bugetului de stat pe anul 2024. Şi, sigur, noi, pentru că ne dorim să ajustăm Programul de convergenţă al României, vom avea două realităţi în faţă. Prima va fi cea de la sfârşitul anului 2023, când în loc de 4,4% vom avea 5,5% (deficit bugetar, n.r.). Şi a doua realitate va fi cea din deficitul bugetar pe care o vom regăsi în noua lege a bugetului de stat. Şi atunci, dacă 5,5% am închis bugetul pe anul 2023 cu deficitul bugetar, este limpede că nu putem avea un deficit bugetar mai mare în 2024, ci trebuie să fie cu cel puţin 0,5 puncte procentuale (mai mic – n.r). Deci, cum am menţionat, între 4,5% şi 5,5% şi uşor-uşor să intrăm într-o traiectorie de ajustare bugetară, fiindcă este foarte greu pentru orice ministru de Finanţe. Gândiţi-vă că în 2020 eram la 9,2% din PIB şi fără niciun fel de măsură fiscală adiţională complementară, să ajungi la 3%, cum eram înainte, este absolut imposibil şi trebuie să fim foarte pragmatici şi realişti din acest punct de vedere.
Modificări fiscale în 2024
Anul viitor nu este un an cu o miză pe reforma fiscală sub nicio formă. Este în schimb un an în care avem din nou o realitate în faţă şi nu mă feresc să spun acest lucru. Această realitate se cheamă cererea de plată numărul IV pe care România va trebui să o depună pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acea cerere de rambursare sau de plată, cum îi spunem noi, are reforma fiscală în ea cuprinsă. Reforma fiscală care s-a scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de predecesorii noştri este mult mai dură decât legea privind măsurile fiscal-bugetare. Am spus şi nu mă feresc să spun că sunt trei măsuri propuse de raportul Băncii Mondiale. Aici discutăm de: 1.impozitul progresiv, 2. o cotă unică de TVA şi 3. unificarea cotei de CASS cu impozitul pe venit. Lucruri care sunt cunoscute în spaţiul public şi nu sunt o noutate. Deci, aici Coaliţia de guvernare va trebui să decidă asupra politicii fiscale. Dar nu văd anul 2024 ca un an în care să avem revoluţie şi reformă fiscală. Este un an în care avem nevoie de linişte, de stabilitate politică, de coeziune socială şi să se poată desfăşura alegerile aşa cum sunt ele prevăzute şi de abia după aceea reforma fiscală să redevină de actualitate, fiindcă şi gândirea unei reforme fiscale anul viitor va fi foarte dificilă şi exploatată electoral în toate campaniile electorale. Şi nu cred că avem nevoie de o forfotă politică pentru reforma fiscală, pentru că este vorba de viitorul nostru şi este vorba de o politică fiscală care trebuie foarte bine gândită şi elaborată, într-o perioadă în care românii nu sunt foarte bogaţi, sunt săraci, şi într-o perioadă în care avem nevoie de dezvoltare economică şi să nu facem din politica fiscală să fie un duşman al dezvoltării economice.
