România trebuie să se bazeze pe o școală de economie puternică, susține viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, el menționând că o economie performantă, competitivă și rezilientă este rodul unei școli de economie cu aceleași atribute.
‘România trebuie să se bazeze pe o școală de economie puternică, iar prin ‘școală de economie’ înțeleg mai mult decât formarea de specialiști în diverse domenii, contabilitate, finanțe, marketing, turism etc. Mă refer aici atât la competențele specifice economistului de business, cât mai ales la viziunea necesară economistului de public policy. O economie performantă, competitivă și rezilientă este rodul unei școli de economie cu aceleași atribute. Economia nu poate evolua independent de competențele pe care le oferă școala românească, așa cum mediul de afaceri nu poate performa fără o clasă managerială dinamică și competitivă. De aceea, consider că școala economică are responsabilități directe, atât față de economia reală, cât și pentru calitatea politicilor publice’, a spus, joi, Cosmin Marinescu, la conferința cu tema ‘Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc’.
El a afirmat că Academia de Studii Economice performează continuu în raport de exigențele pieței muncii, iar mediul universitar românesc tratează, cu toată seriozitatea, provocările educaționale și de cercetare actuale. Dar schimbările structurale din economie, transformările tehnologice și soluțiile necesare în planul politicilor publice, impun tuturor adaptări rapide, inclusiv autorităților monetare și financiare.
‘România se confruntă deja cu decalaje structurale importante, iar deficitul de forță de muncă bine calificată este, de mulți ani, una dintre cele mai presante probleme ale mediului de afaceri. Totodată, sectorul financiar-bancar resimte acut presiunea crescută a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale. Iar tehnologia nu doar eficientizează intermedierea financiară, ci o face mai accesibilă, mai ales în condițiile în care România are cea mai scăzută intermediere financiară din UE, proporția activelor bancare în PIB fiind de doar 50%. Economiștii de business, dar și economiștii de public policy, se confruntă cu sarcini și provocări serioase, pe măsura vulnerabilităților din economie. De exemplu, în privința surselor de finanțare a firmelor, în România, apelul la creditul comercial este cel mai ridicat dintre toate țările UE, anume 17% din pasive. Spre comparație, creditul bancar deține o pondere de doar 9% în total pasive ale firmelor. Ca imagine de ansamblu, 79% din companiile din România apelează la finanțare din fonduri interne, față de doar 16% conform mediei UE, ceea ce încetinește ritmul de dezvoltare a firmelor’, a spus Cosmin Marinescu.
În opinia sa, dacă școala economică de business se adaptează mai ușor, sub presiunea forțelor pieței și a noilor tehnologii, școala economică de politici publice își structurează mai greu produsul și este mult mai discretă ca prezență în dezbaterea economică.
‘În această privință, rolul nostru, al autorităților de reglementare din sfera economică, monetară și financiară, este unul semnificativ. De aceea este important să venim în întâmpinarea universităților de profil, cu propuneri articulate de programe de studiu și proiecte de cercetare științifică, adaptate provocărilor cu care ne confruntăm. În acest sens, colaborarea BNR-ASE este productivă, dar merită să ne gândim, în continuare, la mai mult și mai bine. Școala economică de politici publice trebuie să răspundă provocărilor existente la nivel macroeconomic și sectorial. România se confruntă cu dezechilibre economice majore, alimentate preponderent de politici prociclice interne, nu de șocuri exogene. În ultimii ani, problema economică a României este povara deficitelor gemene, care s-au adâncit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilității. În acest context, datoria publică a înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniune, și se află acum aproape de nivelul de referință de 60% din PIB’, a declarat Cosmin Marinescu.
Totodată, el a precizat că România înregistrează deficiențe în planul politicilor sectoriale, evidente mai ales în perioade de criză.
‘Absența unor politici coerente și cu viziune, în special în domenii strategice, precum energia, slăbește capacitatea economiei de a răspunde eficient în cazul unor șocuri, precum sunt șocurile generate de război, cu care ne confruntăm, iată, tot mai des și mai intens. În aceste condiții, școala economică de politici publice dobândește un rol esențial, iar economiștii care fundamentează deciziile de politică economică au o responsabilitate profesională deosebit de importantă. Și mă refer aici la responsabilitatea sustenabilității’, a spus Cosmin Marinescu.
De asemenea, el a declarat că rolul școlii de economie este acela de a produce competențe tehnice, dar și de a conferi tinerilor economiști un mod calitativ de a gândi și acționa, care să protejeze economia de erori și decizii arbitrare.
‘Politicile economice ne pot duce și pe direcții greșite, a căror corijare să necesite eforturi și costuri vreme de ani sau decenii. Asistăm acum la evoluții globale care, prin tensiuni geopolitice severe, slăbirea libertății comerciale și a ordinii instituționale, ne pot împinge în capcane greu de remediat. Toate aceste provocări pot fi urmărite prin programe academice de calitate și prin dezbateri deschise, inclusiv despre rolul cheie al economistului în vremurile actuale. Eu sunt convins că, împreună cu colegii din Academia de Studii Economice, dar și cu economiști din alte universități, și cu sprijinul Băncii Naționale a României, dezbaterile economice își vor găsi reflectarea în soluții sănătoase pentru dezvoltarea României’, a mai arătat Cosmin Marinescu.
