Creditorii italieni au obţinut beneficii uriaşe de pe urma ratelor mai mari ale dobânzilor la împrumuturi, într-o perioadă în care cetăţenii se luptă cu costul vieţii.
Criza costului vieţii din zona euro, marcată de cea mai mare inflaţie din ultimii 40 de ani şi de o redresare şovăielnică în urma pandemiei, a oferit un teren fertil pentru politicienii care speră să câştige susţinere vizând sectorul financiar şi factorii de decizie ai băncilor centrale.
Matteo Salvini, vicepremierul Italiei, a criticat Banca Centrală Europeană, care se ocupă de stabilirea ratelor dobânzilor, atunci când a anunţat planul într-o conferinţă de presă luni seara.
„Majorarea dobânzii de către BCE a crescut costul banilor pentru familii şi întreprinderi„, a spus el. „Nu a existat, la rândul său, o creştere diligentă, rapidă şi importantă pentru consumatori.”
Banii vor merge pe „reduceri de taxe” şi „ajutor pentru deţinătorii de credite ipotecare„, a spus el, potrivit POLITICO.
Salvini a spus că noua taxă ar putea genera o sumă uriaşă, dar nu a putut spune cât de mare. Analiştii spun că este probabil să fie de cel puţin 2 miliarde de euro, dar ar putea fi mult mai mult.
„Este suficient să vă uitaţi la profiturile băncilor din primul trimestru pentru a vedea că nu vorbim de câteva de milioane, ci de multe miliarde. Este o măsură de echitate”, a spus Salvini.
Italia nu este prima ţară care strânge bani de la bănci, în condiţiile în care creditorii devin din ce în ce mai mult o ţintă politică pentru că nu transferă profiturile obţinute din creşterea ratelor dobânzilor.
În Spania, guvernul de stânga a lovit băncile cu o taxă pe profit în noiembrie, care ar fi trebuit să strângă 3 miliarde de euro. Ungaria, de asemenea, sub conducerea lui Viktor Orbán, şi-a luat în vizor băncile.
Luna trecută, Banca Centrală Europeană a majorat rata dobânzii cheie cu încă 0,25 puncte procentuale, ajungând astfel la nouă majorări consecutive şi presând debitorii cu cele mai mari rate din ultimii 22 de ani.
