Ministerul Finanțelor propune un credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare echivalent cu 10% din cheltuielile eligibile

Ministerul Finanțelor propune introducerea un mecanism de credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare, care ar permite contribuabililor să beneficieze de un credit echivalent cu 10% din cheltuielile eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, potrivit proiectului de Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, publicat joi de Ministerul Finanțelor.

‘Având în vedere rolul fundamental al activităților de cercetare-dezvoltare, ca sursă de progres, se propune introducerea unui sistem de credit fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare care să poată fi accesat prin opțiune, față de facilitatea fiscală actuală prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, acordată pentru activitățile respective. Lipsa acestui mecanism fiscal ar putea limita și diminua cheltuielile de cercetare-dezvoltare cu consecințe imediate asupra menținerii proiectelor în derulare și demarării de proiecte noi de cercetare-dezvoltare’, se menționează în expunerea de motive care însoțește proiectul.

Acest mecanism ar urma să înlocuiască, la opțiunea contribuabilului, deducerea suplimentară existentă pentru aceste activități. Creditul fiscal ar fi tratat ca o creanță fiscală și ar putea fi compensat sau restituit, potrivit Codului de procedură fiscală.

‘Măsura fiscală propusă vizează: reglementarea creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare; aplicarea opțională de către contribuabil a creditului fiscal, caz în care nu se poate aplica, la determinarea rezultatului fiscal, deducerea suplimentară pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal; stabilirea valorii creditului fiscal ca reprezentând suma echivalentă a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare; calificarea creditului fiscal drept creanță fiscală, potrivit Codului de procedură fiscală; efectuarea compensării sau restituirii în condițiile prevăzute la art. 167 și art. 168 din Codul de procedură fiscală’, se menționează în proiect.

De asemenea, măsura fiscală mai prevede stabilirea unor reguli pentru determinarea impozitului pe profit care se compară cu IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri, n.r.) prin adăugarea la elementele care nu se scad din IMCA și a creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare, corelație tehnică, pentru efectuarea acestei comparații; stabilirea unui termen special de prescripție, de 4 ani; instituirea unor reguli potrivit cărora diferența de credit fiscal se compensează/restituie, în cazul în care creditul fiscal este scăzut parțial din impozitul pe profit anual/impozitul minim pe cifra de afaceri anual; stabilirea unor reguli specifice pentru grupul fiscal.

Potrivit MF, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, diferența de credit fiscal care se compensează sau se restituie pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare este înregistrată ca venit în evidența contabilă a contribuabilului. ‘Se propune ca venitul respectiv să fie considerat neimpozabil la calculul rezultatului fiscal, întrucât reprezintă o restituire a cheltuielii de impozit pe profit care este cheltuială nedeductibilă’, se subliniază în proiectul MF.

Totodată, pentru contribuabilii care beneficiază de scutire de impozit a profitului reinvestit se propune, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, respectiv perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal modificat care începe în 2026 și ultima zi a aceluiași an fiscal modificat, după caz, posibilitatea de a aplica concomitent și metoda de amortizare accelerată pentru activele respective, potrivit prevederilor art. 28 alin. (5) lit.b) din Codul fiscal.

Măsura stimulează investițiile în diverse domenii, făcând mai atractivă facilitatea fiscală pentru profitul reinvestit, susțin reprezentanții MF în document.

Pentru susținerea pieței de capital, Ministerul Finanțelor propune acordarea unei deduceri suplimentare de 50% din cheltuielile legate de admiterea și menținerea la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată, cheltuieli ce vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor.

Proiectul mai prevede și modificarea regimului rezervelor constituite din profit reinvestit. ‘Se propune ca, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, contribuabilii să poată utiliza rezervele fiscale constituite pentru profitul reinvestit potrivit art. 22 alin. (5), după o perioadă de 5 ani care începe cu anul următor celui pentru care s-a constituit rezerva, impozitarea/neimpozitarea ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în care rezervele sunt utilizate, potrivit legii, să se efectueze, în mod diferit față de impozitarea valorii totale a rezervelor din facilitatea fiscală, așa cum este reglementat, în prezent, după cum urmează: în perioada celor 5 ani, impozitare integrală a valorii la utilizarea rezervelor; după 5 ani, impozitarea a 50% din valoarea rezervelor la distribuția acestora; după 5 ani, neimpozitarea utilizării rezervelor pentru majorarea capitalului social, respectiv pentru acoperirea pierderilor contabile’, se menționează în proiect.

Alte măsuri propuse includ majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei, în scopul recuperării prin amortizare. Valoarea reflectă actualizarea cu indicele prețurilor de consum din perioada scursă de la ultima modificare a valorii mijloacelor fixe.

‘În vederea susținerii relansării economice, prin încurajarea modernizării activelor, se propune pentru activele noi, achiziționate/ produse care au fost puse în funcțiune în anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, din subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice, respectiv al mașini, unelte și instalații de lucru și subgrupa 2.4 Animale și plantații aplicarea metodei de amortizare superaccelerată pentru anul fiscal 2026/ anul fiscal modificat care începe în 2026, care prevede: pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăși 65% din valoarea fiscală a activului, la data intrării acestuia în patrimoniul contribuabilului; pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a activului la durata normală de utilizare rămasă a acestuia’, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul.

Alte măsuri din proiect vizează stabilirea unitară a termenului de depunere a declarației anuale până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor/ până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat pentru toți contribuabilii, cu excepția celor care se găsesc în situații speciale (fuziuni, lichidare etc) și care depun declarația anuală privind impozitul pe profit până la termenele specifice.

În contextul acestei modificări se propune și corelarea termenului de depunere a declarației anuale de impozit pe profit de către persoana juridică responsabilă a grupului fiscal.

‘Stabilirea unitară a termenului de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit este aplicabilă începând cu anul 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026’, arată MF.