Miniștrii de externe din UE încearcă să adopte al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Miniștrii de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene se reunesc luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe (CAE), cu războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 și situația din Orientul Mijlociu drept principale puncte ale agendei.

Reuniunea, prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, are loc cu doar o zi înainte de împlinirea a patru ani de la începerea agresiunii militare ruse neprovocate și nejustificate contra Ucrainei.

Miniștrii de externe europeni vor purta discuții pe acest subiect, după un schimb de opinii informal cu omologul lor ucrainean, Andrii Sîbiga.

Obiectivul reuniunii CAE declarat de șefa diplomației europene Kaja Kallas este adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au reușit să ajungă săptămâna trecută la un acord în această privință.

”Luni intenționăm să adoptăm al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sancțiunile funcționează, ele afectează grav economia Rusiei și fiecare nouă măsură limitează și mai mult capacitatea Rusiei de a duce războiul”, a afirmat Kallas într-o conferință de presă desfășurată vineri, la Cracovia, după o reuniune a miniștrilor apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit.

Duminică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a anunțat decizia țării sale de a bloca adoptarea de către Uniunea Europeană a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, pe motiv că Ucraina a blocat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.

”Atât timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a scris Szijjarto pe Facebook.

Uniunea Europeană și statele sale membre sunt cel mai mare furnizor de sprijin financiar, economic, militar și umanitar al Ucrainei. Până acum au fost furnizate 193,3 miliarde euro, dintre care 103,3 miliarde euro sub formă de sprijin financiar, economic și umanitar, 69,3 miliarde euro sub formă de sprijin militar, 17 miliarde euro sub formă de sprijin pentru refugiații din interiorul UE și 3,7 miliarde euro constând în venituri obținute din active rusești blocate.

UE a impus Rusiei până acum 19 pachete de sancțiuni individuale și economice, precum și măsuri diplomatice și restricții în materie de vize. Măsurile au fost concepute pentru a atinge obiectivul de politică al UE de a se pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prin creșterea la maximum a presiunii asupra Moscovei și prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a diminua capacitatea Rusiei de a-și desfășura războiul ilegal de agresiune.

Sancțiunile UE sunt temporare și atent direcționate, concepute astfel încât să fie proporționale, ceea ce înseamnă că ele sunt reanalizate periodic și că Uniunea Europeană le poate calibra, diminua sau opri dacă sunt îndeplinite obiectivele UE ori se fac pași semnificativi în direcția acestora.

Adoptat pe 23 octombrie anul trecut, al 19-lea pachet de sancțiuni include o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, o interdicție de acces în porturi pentru mai multe nave din flota fantomă a lui Putin și o interdicție privind tranzacțiile și cu alte bănci. De asemenea, acest set de sancțiuni vizează 69 de persoane. Măsurile restrictive ale UE în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică unui număr de peste 2.700 de persoane și entități.

Participanții la reuniunea CAE vor aborda și situația din Orientul Mijlociu, în urma evoluției recente a situației privind Gaza, Cisiordania și, posibil, Iranul. Miniștrilor europeni li se va alătura înaltul reprezentant pentru Gaza, Nikolai Mladenov.

La Consiliul European din decembrie anul trecut, liderii statelor membre au reafirmat angajamentul puternic al UE față de dreptul internațional și față de o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, pornind de la soluția bazată pe coexistența a două state în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, ce presupune ca două state democratice, Israel și Palestina, să coexiste în pace, în limitele unor frontiere sigure și recunoscute.

Este de așteptat ca miniștrii europeni de externe să se refere și la Consiliul pentru Pace, condus de președintele american Donald Trump și care a avut joia trecută reuniunea inaugurală la Washington. Inițiativa a fost concepută pentru a se pune capăt conflictului din Fâșia Gaza, dar Carta sa îi încredințează un obiectiv mai amplu, cel al soluționării conflictelor militare din lume.

Planul președintelui SUA pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza prevede că cei 15 membri ai viitorului Comitet național pentru administrarea Fâșiei Gaza (NCAG), sub egida Consiliului pentru Pace, vor gestiona Gaza până când Autoritatea Palestiniană, condusă de Mahmoud Abbas, va pune în practică un program de reforme.

Înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe va avea loc un schimb informal de opinii în timpul unui mic dejun, referitor la amenințările hibride și la acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine.