Ministrul Agriculturii: România va solicita Comisiei Europene modificarea regulamentului pentru a permite achiziţia de animale de reproducţie

România va solicita din nou Comisiei Europene, după revizuirea standardelor de mediu, care îngrădeau foarte mult fermierii, modificarea regulamentului pentru a permite achiziţia de animale de reproducţie prin Planul Strategic (PS) 2023-2027, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

Acesta participă luni, 24 iunie 2024, la Consiliul AgriFish de la Luxemburg.

„Conflictul din Ucraina şi instabilitatea generală din regiune au produs o serie de efecte care au influenţat negativ sectorul agroalimentar din UE. În acest sens, dezvoltarea sectorului zootehnic este esenţială pentru valorificarea cerealelor obţinute pe plan local şi pentru a spori autosuficienţa în producţia de carne, lapte şi alte produse de origine animală. Potrivit Eurostat, ne confruntăm cu un trend descendent al efectivelor de animale, iar raportat la ultimul deceniu, efectivele tuturor speciilor de animale s-au diminuat, astfel că bovinele au scăzut cu un procent de 5% faţă de 2013, populaţia de porcine cu 6% ovinele cu 9% iar efectivele de caprine cu 15%. În ceea ce priveşte situaţia din România, conform statisticilor publicate de Eurostat, în 2023 erau înregistrate un număr de 3,2 milioane de suine, cu 128.000 capete mai puţin decât în 2022. De asemenea, efectivul de bovine în anul 2023 a scăzut cu 17.000 faţă de anul precedent”, a precizat Barbu.

În opinia sa, pentru a stopa trendul descendent al efectivelor, propunerea României la Consiliul AgriFish de la Luxemburg este de a permite achiziţia de animale de reproducţie.

„Animalele de reproducţie reprezintă mijloace fixe, conform regulamentelor UE, care sunt bine definite, clasificate, cu obligativitatea menţinerii acestora în evidenţele contabile pentru o perioada minimă cuprinsă între 5-7 ani. Scopul fundamental este utilizarea în mai multe cicluri de producţie, putând fi asimilate investiţiilor, aşa cum este cazul materialului săditor în pomicultură”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Acest aspect poate conduce la extinderea orizontului de piaţa pentru reproducătorii cu genetică valoroasă din state membre cu tradiţie, ca exemplu Olanda şi Franţa pentru sectorul bovine (juninci de reproducţie), Germania şi Danemarca pentru suine (scrofiţe de reproducţie), aducând plus valoare agenţilor economici din aceste State Membre care s-au axat pe performanţă în reproducţie, susţine Florin Barbu.

În prezent, art. 73 al Regulamentului 2115/ 2023 nu permite achiziţia de animale decât în situaţii excepţionale, limitative şi din acest considerent România susţine necesitatea revizuirii prevederilor regulamentului prin includerea posibilităţii achiziţiei de animale de reproducţie în situaţii de criză determinate de instabilitatea din regiune ce conduce la distorsionarea competiţiei interne a UE.

„Solicitarea privind achiziţia de animale de reproducţie a fost deprinsă din discuţiile din timpul protestelor, fiind o propunere comună a fermierilor români, precum şi a fermierilor din celelalte state ale Uniunii Europene. Perioada dificilă prin care trec fermierii care au accesat fondurile europene pentru dezvoltarea fermelor zootehnice a condus la decapitalizarea acestora prin reducerea preţurilor la cereale şi neacoperirea costurilor de producţie, fapt ce determină imposibilitatea populării cu animale a investiţiilor finalizate. Astfel, solicităm Comisiei să analizeze şi să ia în calcul aspectele sesizate pentru înaintarea unei propuneri de modificare a regulamentului în sensul în care să se permită eligibilitatea cheltuielilor privind achiziţia de animale de reproducţie în cadrul FEADR”, a transmis ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, remis luni AGERPRES, printre punctele importante de pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului AgriFish de la Luxemburg se află aprobarea unui set de concluzii privind viitorul agriculturii în UE.

Preşedinţia belgiană va oferi informaţii actualizate cu privire la cele patru dosare legislative în curs. Este vorba de propuneri de regulamente ce vizează materialul de reproducere a plantelor, materialul forestier de reproducere, necesitatea unui cadru de monitorizare a pădurilor, precum şi protecţia animalelor în timpul transportului.

Tot în sesiune publică, Comisia îşi va prezenta comunicarea referitoare la situaţia actuală a pescuitului sustenabil în UE şi la orientările pentru stabilirea posibilităţilor de pescuit pentru 2025. Miniştrii pescuitului vor avea ulterior ocazia de a-şi exprima opiniile cu privire la acest subiect şi de a-şi evidenţia priorităţile.

România va supune atenţiei Comisiei chestiunea legată de eligibilitatea achiziţiei de animale de reproducţie în cadrul planurilor strategice PAC, având în vedere trendul descendent al efectivelor de animale. În acest context, România consideră achiziţia de animale de reproducţie esenţială, întrucât acest deficit se răsfrânge şi asupra sectorului vegetal, a cărui rentabilitate scade în lipsa valorificării pentru creşterea animalelor. Interdependenţa dintre sectorul vegetal şi cel zootehnic, mai ales în contextul geopolitic actual, impune corelarea capacităţii celor două sectoare, iar în acest sens se solicită eligibilitatea cheltuielilor privind achiziţia de animale din cadrul FEADR.

Totodată, România, alături de Bulgaria şi Polonia va face apel pentru eliminarea sau majorarea plafonului individual al unei întreprinderi în producţia agricolă primară în Cadrul temporar de criză şi tranziţie pentru ajutoarele de stat, această modificare putând permite acordarea de sprijin tuturor producătorilor afectaţi de criză.

La punctul „Diverse” de pe ordinea de zi, printre alte subiecte, preşedinţia belgiană va informa public Consiliul cu privire la rezultatele simpozionului pe care l-a organizat cu privire la sistemele de etichetare nutriţională pe partea frontală a ambalajului.