Ministrul Muncii: Puterea de cumpărare a lucrătorilor, protejată prin proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime adecvate

Proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime adecvate îşi propune în principal adecvarea salariului minim, astfel încât să fie protejată puterea de cumpărare a lucrătorilor şi să existe o analiză cât mai atentă cu privire la distribuţia salariilor, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

Guvernul a aprobat, în iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Totodată, ministrul Muncii a subliniat că trebuie să se aibă în vedere şi productivitatea muncii, astfel încât competitivitatea companiilor să nu fie afectată.

„Acest proiect de lege îşi propune în principal adecvarea salariului minim, astfel încât să protejăm puterea de cumpărare a lucrătorilor, să avem o analiză cât mai atentă cu privire la distribuţia salariilor. Nu în ultimul rând, trebuie să ţinem cont de productivitatea muncii, astfel încât competitivitatea companiilor să nu fie afectată”, a menţionat Simona Bucura-Oprescu, la dezbaterea despre transpunerea în legislaţia naţională a directivei europene privind salariile minime adecvate, organizată miercuri de Blocul Naţional Sindical.

În ceea ce priveşte contractele colective de muncă, ministrul a subliniat că trebuie să se ajungă la o acoperire de aproximativ 80%, de la 20% în prezent.

„În calitate de ministru al Muncii, îmi doresc să facem împreună mai mult şi să vină un moment în care România să nu mai aibă nevoie de salariul minim european sau salarii minime adecvate, astfel încât nivelul de salarizare în România să fie peste acest nivel propus prin Directivă, de 50% din salariul mediu brut pe economie, respectiv 60% din salariul median. În ceea ce priveşte impactul pe contractele colective de muncă, din păcate, nivelul la care ne aflăm astăzi este foarte redus. Directiva legislativă a UE 2022/2041 ne spune că ar trebui ca ţinta noastră să fie undeva la 80% acoperire a contractelor colective de muncă, iar astăzi suntem în jurul a 20%, ceea ce este foarte puţin. Şi aici, împreună, avem de lucrat astfel încât, printr-un mediu sănătos din punct de vedere al cadrului legal, dar şi prin modul în care încurajăm actorii pe lanţul contractelor colective, să reuşim să creştem numărul acestora”, a adăugat Simona Bucura-Oprescu.

Potrivit acesteia, în prezent, salariul mediu brut pe economie este de 7.567 lei, iar salariul minim negociat în cadrul Consiliului Naţional Tripartit se ridică la 3.700 lei, ceea ce înseamnă că „suntem aproape de ţinta de 50%”.

„De asemenea, dacă anul trecut aveam 1.855.498 de lucrători care primeau salariul minim pe economie, astăzi avem 1.105.977, adică avem o scădere a numărului angajaţilor care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Tendinţa este bună. Dacă anul trecut discutam despre 27,84% din numărul total al contractelor individuale de muncă lucrători plătiţi cu salariul minim, astăzi procentul este de 16,62%”, a susţinut ea.

Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Jalonul 392, potrivit căruia salariul minim brut pe ţară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv, bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali.

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi actualizat anual, în funcţie de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora, rata de creştere a salariilor şi productivitatea muncii la nivel naţional. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câştigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele şi patronatele.

De asemenea, se prevede că Directiva (UE) 2022/2041 se va aplica tuturor categoriilor de salariaţi, indiferent dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de act normativ mai prevede adoptarea unui plan de acţiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru creşterea accesului salariaţilor la drepturi salariale negociate colectiv şi la o acoperire a protecţiei prin contracte colective de muncă sau acorduri colective de muncă.

Se prevede, de asemenea, sancţionarea nerespectării dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu amendă de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut.