Mugur Isărescu: Este foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, adică să dai inflaţia în jos şi în acelaşi timp să nu creezi recesiune

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în mai 2023 o inflaţie de 7,1% pentru finalul anului 2023. În februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.

„Cu litere îngroşate este într-adevăr o atenţionare. Scenariul de bază a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare şi a datelor pe care le avem la momentul realizării proiecţiei. Adică raportul s-a discutat mai întâi în Comitetul de politică monetară şi apoi în Consiliu. Deci cu vreo 3-4 săptămâni în urmă. Pe acelea le-am introdus model pentru că prognoza se bazează pe un model european, sofisticat, modern, un model macroeconomic. S-au introdus datele în model. Dar nu putem să introducem 10 variante acolo. Este scenariul de bază. Cel mult mai puteam să facem două-trei scenarii alternative. Scenariul de bază se face cu datele certe pe care le avem şi le introducem în model şi aşa a ieşit. În comunicatul nostru am precizat acest lucru, poate cu o terminologie uşor prea tehnică. Am văzut că s-a citit total eronat că am avertizat Guvernul sau că am atenţionat Guvernul. Nu e nicio atenţionare a Guvernului şi fac această precizare să nu facem ştiri din ştiri. Şi acolo am vorbit de incertitudini la adresa prognozei. Deci la adresa acestui scenariu de bază. Nu incertitudini că atenţionăm Guvernul că dacă majorează impozitele creşte inflaţia”, a afirmat Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

“Pe piaţa muncii avem condiţii relativ tensionate şi această tensiune, această lipsă relativă de forţă de muncă continuă să ofere angajaţilor o putere mai mare de negociere. În partea dreaptă aveţi şi costurile unitare cu forţa de muncă. Trebuie să vă spun că acest lucru se întâmplă numai în România. Recent am fost la un seminar internaţional la Dubrovnik, organizat cu sprijinul Fondului Monetar Internaţional, şi un mesaj al unui specialist de la Fond a fost să ne pregătim de o inflaţie corelată cu creşterea costurilor salariale. Deci, este o inflaţie destul de periculoasă, pentru că nu o combaţi uşor. Ăsta este într-adevăr un uşor avertisment legat de evoluţia viitoare a preţurilor, nu numai în România, dar în Europa în general. Avem o temperare a creşterii economice în T1. Ne ajută din punct de vedere al inflaţiei. Ştiţi că este foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, adică să dai inflaţia în jos şi în acelaşi timp să nu creezi recesiune. Este un balans dificil de realizat. Până acuma ne-a ieşit, ca să spunem aşa, însă acest lucru a însemnat o prelungire a excedentului de cerere, deci deviaţia PIB-ului a rămas pozitivă. Se atenuează, dar mai greu decât am fi vrut noi să se atenueze”, a mai afirmat Isărescu.

El a precizat că numai unele impozite majorate duc la creşterea inflaţiei, şi anume cele directe pe consum, accizele şi cu TVA.

„Majorarea impozitelor pe venit, de exemplu, poate să aibă chiar efect contrar. E mai greu de calculat la creşterea impozitării pe venituri. Ea duce la scăderea cererii agregate”, a explicat guvernatorul BNR.

Conform prezentării, scenariul de bază a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei şi nu include impactul măsurilor de consolidare fiscală discutate recent de autorităţi. Traiectoria se plasează peste cea prezentată în Raportul asupra inflaţiei din mai, însă mai semnificativ doar la finele anului curent (+0,4 pp).

De asemenea, se menţionează incertitudini ample privind traiectoria proiectată în contextul probabilei adoptări a unor măsuri de corecţie fiscală pe partea veniturilor bugetare, cu impact direct asupra inflaţiei IPC (de exemplu, majorări ale impozitelor indirecte – TVA, accize).